Mi-e dor -Anca R.

Mi-e dor – Anca R. #poezii
Mi-e dor. Am scris pe toți pereții,
Mi-e dor de toate și de tine,
Și dorul, nu știu nici poeții,
Să îl descrie așa de bine.
Mi-e dor. Vreau să vorbesc cu tine,
Să discutăm despre prostii,
Să mă întrebi dacă sunt bine,
Și-apoi în brațe să mă ții.
Mi-e dor. Și dorul mistuiește
Și sapă-adânc în carne vie
Știi că orgoliul se plătește,
Și noi plătim o veșnicie.
Mi-e dor. Să îți vorbesc de vise
De gânduri stinse și uitate,
Să zbor cu-aripile deschise,
Cu tine o eternitate.
Mi-e dor. Să tac și tu să-mi spui
Ce ai păstrat adânc în tine,
Și nu le arăți nimănui,
Dar poți să le discuți cu mine.
Mi-e dor. Să te aud râzând
Să-mi colorezi ziua cernită,
Să taci și să m-auzi plângând
De cât mă simt de obosită.
Mi-e dor. Dar dorul ce mă doare
Voi ști singură să-l sfârșesc,
Căci nepăsarea doare tare,
Și prețul iar am să-l plătesc.