Soție de ocazie / The temporary wife – Mary Balogh ***Recenzie

Tocmai am terminat de citit o cărticică minunată. Mai trebuie să vă spun faptul că nu voiam să aibă doar 225 de pagini? Că aș fi vrut să mai dureze șă eu să fiu martorul unei povești amuzante și să mă mai bucur mult timp de compania personajelor?

Mary Balogh a rămas în sufletul meu de cititor încă de la prima sa carte. Mi-a plăcut atât latura ei mai serioasă, atunci când dezvolta subiecte inspirate din fapte reale, de exemplu ”Dorința”, dar mult mai mult apreciez latura ei amuzantă, atunci când mă uimește, mă face să râd și să mă atașez de personajele ei deosebite.

Am mai multe cărți semnate de ea în bibliotecă, dar nu am reușit să le citesc pe toate, însă știu de pe acum că mă voi bucura de fiecare. ”Soție de ocazie” nu era pe lista mea de lectură, dar din ziua în care am adus-o acasă mă captivase doar după lecturarea primei pagini. Replici amuzante și stilul caracteristic a lui Mary, două lucruri care m-au convins să nu o mai amân și să mă bucur de ea. 

După cum veți vedea nu vă voi spune prea multe, trebuie să parcurgeți singuri această carte, dar nu mă pot abține. 🙂

Anthony era moștenitorul ducelui de Withingsby, dar de 8 ani de zile plecase de acasă. Crescuse conform normelor londoneze, pregătit de viața pe care avea să o ducă, demnă de numele pe care îl purta. Familia lui era mult prea tristă și rece în ciuda numărului mare de membri. Fiindcă și părinții lor se căsătoriseră din obligație și nu din dragoste, noțiunea de familie și de intimitate le era foarte străină. Tatăl lui era un om dur care nu prea își exprima sentimentele, cu atât mai puțin de 8 ani de zile de când ducesa sa murise, dând naștere unei fetițe minunate. Moartea mamei adâncește prăpastia dintre tată și fiu, iar Anthony pleacă de acasă și își face un renume pe munca sa.

Charity Duncan făcea parte și ea dintr-o familie numeroasă, dar una gălăgioasă și plină de gesturi care izvorau din iubire, o familie în care se ajutau și se creșteau unul pe altul după decesul părinților. Philip era fratele mai mare și trebuia să muncească să întrețină încă 5 persoane, lăsându-și viața sentimentală pe locul doi. Charity vine la Londra să se angajeze, voia să contribuie și ea cu bani pentru traiul de zi cu zi și achitarea datoriilor. Pierduse deja alte locuri de muncă pentru că nu putea să tacă în fața nedreptății, așa că anunțul pentru o guvernantă pe care îl vede într-un ziar, este ultima ei șansă.

Anthony dăduse anunțul, dar nu căuta guvernantă ci soție. Una umilă, ștearsă, fără nume și fără avere. Voia să meargă acasă la tatăl lui pentru a dejuca toate planurile pe care le avea în privința unei căsătorii aranjate. Și cum putea să îl lovească mai tare, dacă nu astfel? O căsătorie banală, care nu ar fi adus nici o alianță. Charity urma să primească anumite beneficii materiale după ce juca acest rol timp de câteva săptămâni. Bineînțeles că va accepta, se gândea la frații ei și la cum le va fi viața după aceea. 

Scenariul este pregătit, căsătoria înfăptuită, să înceapă ”piesa”. De aici descoperiți voi cursul ei dar și deznodământul.

O carte animată care nu m-a plictisit, care m-a făcut să zâmbesc și să trag anumite învățăminte. De ce sfidarea nu acoperă răni ci sapă altele noi, ce înseamnă cu adevărat iertarea și acceptarea, dar și cât de mult valorează o inimă curată și sinceră. 

Cât de mult poate să doară trecerea timpului și dorința de răzbunare? 

Dacă sunteți în căutare de relaxare, nu ocoliți cartea aceasta! O să vă pară rău dacă nu o citiți. 🙂