În timp ce Parisul dormea este un roman cald și înduioșător. Abordând un subiect sensibil și lăsând libere emoțiile personajelor, Ruth Druart reușește să ne ofere un roman de debut puternic și îndrăzneț.
Ruth Druart a privit dincolo de lagărele morții, de atrocitățile comise de Hitler. Evocând anumite momente din viața unui evreu prizonier, Ruth Druart a dovedit că ar fi avut nevoie de mai multă documentare și de mai mult timp pentru a scrie o poveste axată strict pe viața unui evreu de dinante și din timpul ocupației naziste. Personal, am remarcat stângăcia ei în a descrie viața de acolo, a adus un pic din elementele pe care le-a găsit în alte scrieri și le-a inserat în poveste. Așadar, m-am bucurat că a reușit să rămână aproape de povestea sa, dincolo de zidurile groase, murdare de cenușă, sânge și moarte.
„Un debut puternic și emoționant al acestei noi autoare geniale și îndrăznețe. Împletind cu măiestrie planurile poveștii, Ruth Druart ne oferă, de la un capăt la altul al lecturii, suspans la cote înalte, o profunzime emoțională neașteptată și personaje fascinante. Fanii prozei istorice n-ar trebui să rateze această apariție.“ Imogen Kealey
În timp ce Parisul dormea – un roman cât o lecție de viață
Istoria este despre război, oameni care au schimbat vremuri și evenimente care au marcat generații. Dar, așa cum v-am mai spus și altă dată, mie îmi place istoria văzută prin ochii oamenilor implicați fără vreo vină. Îmi place să privesc sursa emoțiilor, să descopăr destinele care s-au împotrivit, oamenii care s-au ridicat împotriva măsurilor dictae din orgolii puternice sau dorințe de măreție. Adevărata dragoste de țară și adevăratele sacrificii prin ochii lor le puteam vedea. coborând la nivelul lor, în mijlocul străzii și în sufletele lor, vom descoperi povești uluitoare.
În timp ce Parisul dormea are o poveste care nu vă poate lăsa indiferenți, mai ales dacă sunteți părinți. Luptăm toți pentru siguranța copiilor noștri, dar nu așa cum au luptat Sarah și David, Jean-Luc și Charlotte. Și ei au luptat pentru același copil: Samuel.
„Cartea aceasta își propune să abordeze niște întrebări eterne: Cât de departe ai merge ca să-ți aperi copilul? Iubirea înseamnă să ții pe cineva lângă tine sau să-i dai drumul? În cadrul acestei meditații asupra iubirii și sacrificiului, personajele – și cititorii – trebuie să aleagă între ce e corect și ce e cel mai bine.“ Janet Skeslien Charles
Prezentată din perspectiva fiecărui personaj, povestea din acest roman prinde cititorul într-o plasă a dragostei, a sacrificiului și a meditației. Până unde mergi pentru a-ți ști copilul fericit? Iubirea înseamnă să ții aproape cu orice preț sau să dai drumul omului iubit? Ce sacrificii putem înfăptui în numele iubirii?
Jean-Luc și Charlotte – îngeri păzitori
Mi-am ascultat instinctul și am ales această carte din turnulețul meu cu romanele de citit. Îi citisem descrierea și se agățase de sufletul meu și se încăpățânase să nu mai plece de acolo. Cred că perioada este de vină. Am nevoie de povești emoționante, sensibile și calde.
Jean-Luc și Charlotte nu sunt doar părinți de ocazie. Sunt îngeri salvatori. Sfidând orice regulă, orice sfat și înfruntând pericolul, cei doi reușesc să salveze un copil evreu. Unul singur din miile de copii condamnați fără vină. Desigur, unu este un număr extrem de mic. Dar o viață poate face diferența. O viața este alcătuită din mii de momente uluitoare, magice. Și cum să nu conteze asta?
Jean-Luc este un suflet sensibil deghizat într-un munte de om. Pentru că se născuse cu un handicap fizic (avea doar două degete la o mână) și se mai pricopsise și cu o cicatrice urâtă pe față, bărbatul nu trecea neobservat. În ciuda acestor trăsături speciale, Jean-Luc îi atrage atenția lui Charlotte, o infirmieră tânără care lucra la spital.
Jean-Luc lucra la calea ferată, întreținea șinele pe care plecau trenurile morții. El îndeplinea ordine, dar nu putea rămâne indiferent la scenele de groază cu care se întâlnea în fiecare dimineață. Trenurile plecau înainte ca el să ajungă la muncă. Dar găsea întotdeauna pe peron lucruri lăsate în urmă. Valize, jucării, cărți, haine. Toate aparținând oamenilor smulși din viața lor numai pentru că erau evrei într-o vreme în care era ilegal să fii evreu.
Samuel – liantul dintre două familii
O singură dată vede trenurile morții și ziua asta îi va schimba viața pentru totdeauna. O femeie evreică îi încredințează pruncul său și îl roagă să îl salveze. Femeia era sigură că un pui de om de o lună de zile nu are putea face față călătoriei îngrozitoare cu trenurile de vite. Disperarea ei o făcea capabilă de orice sacrificiu. Mâinile pline de beluș cu miros de lapte îi rămân goale, dar inima ei se umple de speranță și iubire. Copilul ei avea să fie salvat.
Pentru că își dorea să facă ceva pentru zădărnicirea planurilor friților, Jean-Luc ia copilul și fuge spre unicul loc în care ar fi primit ajutor: casa lui Charlotte.
Povestea lor o aflăm pas cu pas, pagină cu pagină. Nu aș fi intuit greutățile care le-au smuls rădăcinile. Pe cei trei i-am regăsit în America, într-o casă curată, cu o viață așezată și lipsită de griji. Dar trecutul i-a ajuns din urmă și Jean-Luc se vede obligat să dea explicații pentru gesturile sale din trecut. De ce era condamnat bărbatul și ce impact va avea acest fapt asupra vieții lor?
În timp ce Parisul dormea – înveți să mergi mai departe cu inima făcută bucăți
Deși îmi imaginam două variante de final pentru această poveste, tot m-a durut sufletul atunci când am ajuns la final. Dam poate fi o poveste previzibilă, dar nu mai contează asta atunci când ești învăluit de emoție, dragoste și speranță.
Mi-a plăcut mult povestea și m-am bucurat că Ruth Druart a ales să privească într-o altă direcție și să ne aducă povestea unui copil supraviețuitor.
Vă recomand cartea!
În timp ce Parisul dormea a apărut la Editura Litera și poate fi comandată de aici.
