Pantofii de lotus este una dintre lecturile mele de cinci stele din luna aprilie. Și a venit imediat după altă carte cu o încărcătură uriașă, despre care v-am vorbit aici: Cântecul inimilor rebele. Rațiunea îmi spunea să las pauză între cele două lecturi. Sufletul mă cunoaște bine și știa deja că poate să primească altă doză de emoție și căldură, că este deschis pentru o nouă avalanșă de trăiri. Ce să-i fac? Știe că sunt un om al emoțiilor, că le absorb și le trăiesc până în cele mai mici detalii, că nu mă pot sătura de poveștile care îmi fac lumea să se zguduie din temelii.
Așa că, după cum lesne poate fi înțeles, mi-am ascultat instinctul și m-am lansat, cu pieptul gol și sufletul deschis, într-o nouă poveste cutremurătoare, încărcată până la refuz de situații tragice, de durere și alegeri dificile. Deși am fost transportată într-o altă cultură și alte perioade, am avut și „puncte” pe care le-am simțit familiare. Și nu mă refer aici la situații reale, la evenimente asemănătoare, la destine trase la indigo. Ci la tratamentele pe care l-au primit femeile, la disprețul arătat de castele superioare celor inferioare, la curajul pe care unii oameni îl adoptă în fața unor situații limită.
„Superb scrisă, această poveste magistrală este imposibil de lăsat din mână. O carte care îmi va rămâne în minte pentru foarte, foarte mult timp.“ Heather Morris, autoarea bestsellerului Tatuatorul de la Auschwitz
Despre femei curajoase și destine nemiloase
Dacă data trecută am admirat-o pe Meena, femeia care a trecut prin foc pentru iubire, de data asta am apreciat-o pe Micuța Floare, servitoarea cu picioarele de lotus. Micuța Floare, cea înzestrată cu talentul de a broda dumnezeiește, cea care a tras la sorți un destin mai crud, mai plin de tragedii și invidie. Dacă aș fi putut să împletesc un cocon protector, le-aș fi pus aici pe aceste două femei. Le-aș fi lăsat să spună și să țeasă povești pentru tot restul vieții.
Ocazional, fără să le deranjez prea mult, le-aș oferi un ceai și mi-aș lipi urechea și sufletul de peretele locului lor. Sunt sigură că ar fi ajuns la mine cuvintele lor îmbibate în dragoste și grijă, în devotament și supunere. Pentru că, așa cum mi-am dat seama pe parcurs, amândouă au avut scuturi groase peste adevăratele lor firi. Un strat deghizat în supunere și nesiguranță. Și au avut nevoie de evenimente marcante pentru a înflori, pentru a-și cunoaște adevărata putere interioară.
Despre picioarele de lotus am citit și în alte cărți, am urmărit documentare și am deschis articole găsite din întâmplare. Recunosc, mi-a fost foarte greu să văd și pozele cu ele. Nu puteam concepe gradul de durere, chinul de a păși permanent așa, „în vârful picioarelor”, folosindu-se de oase rupte, obligate să crească în acest mod nefiresc. Acum, în romanul scris de Jane Yang, mi-am readus aminte de cât de limitată era viața unei femei cu picioare de lotus. Evident, tot nu am înțeles unde este frumusețea în aceste picioare micuțe, nici de ce aceste practici barbare au fost permise atâta vreme.
„ – Până și cel mai sărac băiat poate spera să treacă examenele imperiale și să devină mandarin, dacă-i isteț și studios, a spus, dar pentru o fată, singura șansă la o viață mai bună este prin picioarele ei de lotus. Acesta este darul meu neprețuit pentru tine. Indiferent de ce se va întâmpla, vreau să-ți amintești întotdeauna cât de mult te iubesc. Tu ești perla mea prețioasă.”
Pantofii de lotus – alianțe și rivalități
„Arată-le că hotărârea ta e mai puternică decât răutatea lor.”
Micuța Floare fusese crescută într-o familie modestă, cu venituri care abia acopereau adevăratele lor nevoi. Conștientă de faptul că nu-i va putea oferi nimic valoros fiicei sale, mama Micuței Flori îi leagă acesteia picioarele. Deși avea doar patru ani la debutul acestei practici dureroase, Micuța Floare înțelegea că e spre binele ei, că niște picioare de zece centimetri, acoperite de niște pantofi frumos brodați, i-ar putea aduce o căsătorie profitabilă, respectul și iubirea viitorului său soț.
Curând, Micuța Floare se poate ocupa de una singură de legarea și îngrijirea picioarelor sale. Durerea legăturilor puternice o asocia întotdeauna cu liniștea de mai târziu, din anii în care va primi admirație pentru picioarele sale micuțe. Pentru că mama ei nu se mai poate ocupa de creșterea copilei, Micuța Floare este vândută ca servitoare – muizai – unei familii de nobili chinezi: familia Fong.
Aici, în noua casă, Micuța Floare află că domnul casei are mai multe soții, mai mulți copii din căsătoriile multiple și o mamă care greu își arată simpatia pentru cei din jur. Însă, grație firii sale supuse, a inteligenței și a talentului pentru brodat, Micuța Floare reușește să câștige aprecierea doamnei în vârstă și a primei soții a domnului Fong. În schimb, la celălalt pol, Micuța Floare o are pe Linjing, copila preferată a domnului Fong, prima din familie care nu va avea picioarele legate. Domnul Fong știa că viitorul îi va condamna pe cei care practică aceste legături barbare, că relațiile cu Occidentul vor fi strâns legate de picioarele mari, normale, nu de femeile cu picioare de lotus.
Pantofii de lotus – când tragedia lovește
Dacă Micuța Floare își vede liniștită de viața sa drept muizai în casa Fong, Linjing nu are liniște. Nu suportă să vadă aprecierea mamei sale pentru servitoarea ei, nu suportă talentul acesteia la brodat și nici ușurința cu care pare să câștige inimile tuturor. Peste ani, fără ca vreuna să știe, un scandal uriaș va lovi familia Fong, un scandal izvorât tot din frică, invidie și nesiguranță. Însă, până atunci, viețile lui Linjing și a servitoarei sale vor fi strâns legate una de alta, cu momente de prietenie și clipe în care rivalitățile vechi ies la iveală.
Am avut încredere în Linjing, am vrut să am. Am crezut că Micuța Floare, cu devotamentul și firea sa plăcută, o va face să vadă stratul gros de invidie și răutate în care se scălda de atâta vreme. Finalul, după cum veți afla și voi, îndreaptă un pic lucrurile, dar puțin și târziu. Micuța Floare, nici nu cred că mai are rost să spun, a fost personajul meu preferat. I-am iubit curajul, i-am acuzat devotamentul, i-am înțeles deciziile, i-am plâns consecințele și durerile.
Mi-a plăcut mult, foarte mult, această poveste. Mi-a sfâșiat sufletul de la primele rânduri și am știut că va fi o poveste prin care voi merge în vârful picioarelor, din teamă de a nu răni, dar care va rămâne cu mine pentru totdeauna.
Romanul Pantofii de lotus este disponibil la editura Litera și poate fi comandat de aici.
Data apariției : 31 mar. 2025
Colectie : Blue Moon
Autor(i) : Jane Yang
Numar pagini : 416
