Glonțul care a ratat ținta – Richard Osman, recenzie

Glonțul care a ratat ținta este cel de-al treilea volum al seriei fenomen Clubul crimelor de joi. Deși suntem departe de vârsta protagoniștilor, parcă ne asemănăm tare mult cu ei. Și aici mă refer la colegii mei de blog tour. Ne adunăm, discutăm despre cărțile care merită cu vârf și îndesat atenția noastră, anchetăm cazurile care ne sunt puse pe masă, ne contrazicem (acolo unde este cazul) și suntem mereu gata să plecăm într-o nouă aventură literară.

„Emoționantă, plină de haz, extrem de tensionată.” (Jeffery Deaver)

Numai că, spre deosebire de acești pensionari simpatici, noi ne așezăm în locul preferat de citit, deschidem cartea și așteptăm ca ei să dea piept cu pericolele și cu gloanțele care pot rata ținta. Sau nu. Știm că nu există limite în ceea ce îi privește și pericolul pare să fie preocuparea lor preferată.

Glonțul care a ratat ținta – pericol pe bandă rulantă

Dacă v-a atras atenția seria asta și ați căutat recenziile celor două volume pe blogul meu, atunci știți că volumul doi a fost preferatul meu. Primul volum a fost mai greu de digerat, nu mă înțelegeam deloc cu umorul englezesc, nu mă simțeam deloc confortabil în mijlocul personajelor.

Iată că și volumul acesta s-a ridicat la așteptările mele și nu pot decât să mă bucur. Până să caut pe Goodreads (și îmi fac aici mea culpa), credeam că acest volum este ultimul din serie. Din fericire, mai sunt altele două și nu pot decât să mă bucur. Bătrâneii aceștia simpatici sunt la fel de adictivi precum bomboanele de ciocolată. Sunt tare curioasă să văd cum încheie autorul această serie și ce îi așteaptă pe bunicuți.

Văzuți de departe, membrii Clubului crimelor de joi pot fi percepuți drept niște bătrânei care încearcă să își găsească o ocupație și să își facă zilele bătrâneții mai ușor de trăit. Numai că, spre deosebire de alți pensionari, aceștia sunt curioși, suspicioși, dornici de aventură și pasionați de cazurile rămase nerezolvate de poliție.

„Caldă, înțeleaptă și isteață.” (Val McDermid

Știm deja că acolo unde e Clubul Crimelor de Joi necazurile sunt și ele pe-aproape. Și plasa lor începe să fie tot mai strânsă, mai periculoasă și mai lipicioasă.

Clubul Crimelor de Joi – o crimă fără cadavru și piste noi de anchetat

„Oglinda pe care i-o oferă. Îi dă voie lui Connie să discute cu sine însăși. Să se vadă pe sine însăși. Și o ajută să înțeleagă că, dacă păcălești pe toată lumea, de fapt păcălești o singură persoană, și anume pe tine însuți.”

În volumul ăsta, dincolo de întregul scenariu, am avut impresia că fiecare încearcă să păcălească pe cineva. Sau să își păcălească propria soartă. Desigur, acolo unde sunt implicate interese ascunse, criminali și interlopi, rezultatul nu poate fi favorabil și moartea este mereu prezentă în peisaj. Cum să nu vrei să păcălești așa scenariu? Ce caută cei patru prieteni în mijlocul acestor evenimente? Îi cunoașteți deja, caută pericol și adevăruri.

De data asta, simpaticii noștri își doresc să afle adevărul despre Bethany Waites.

„Bethany Waites înțelege acum că nu mai e cale de întors. E momentul să fie curajoasă și să vadă cum vor decurge lucrurile.

Cântărește glonțul în palmă.

Viața înseamnă să înțelegi ocaziile favorabile pe care le ai. Să înțelegi cât de rar apar, iar apoi să te ridici și să pui mâna pe ele.”

Din păcate, Bethany nu supraviețuiește. Este eliminată și moartea sa încă trezește suspiciuni și întrebări, chiar și după zece ani de la tragica întâmplare.

Moartea lui Bethany fusese învăluită în mister și prietenii noștri sunt convinși că nu toate pistele fuseseră bine cercetate. Cineva, nu vă spun cine, ajunge la o concluzie extrem de puternică:

„Adevăratul secret era să sapi înapoi în timp, să urmărești banii în sens invers, tot mai în urmă, ca să descoperi păcatul originar. Primele tranzacții erau cele vulnerabile.”

Cine era piesa principală? De la cine plecase acest tăvălug de secrete și câte capete vor cădea în această cursă a adevărului?

Glonțul care a ratat ținta – moarte și pericol

„Marile noastre puteri sunt și cele mai mari slăbiciuni ale noastre”.

Elizabeth are o putere personală, putere pe care i-am cunoscut-o și în celelalte două volume. Dar, așa cum evidențiază și citatul mai sus postat, puterea ei devine cea mai mare slăbiciune și va fi obligată să joace rolul pionului într-un joc al răzbunării și al eliminării cu sânge rece. Dar nu ar fi Elizabeth dacă nu ar găsi o metodă pentru a aluneca pe sub radarul morții. Numai că, de data asta, pericolul este mai puternic decât poate fi ea și are nevoie de ajutorul prietenilor săi. Vor reuși ei să o păstreze în siguranță?

Mi-a plăcut acest volum și mi-a fost teamă că rupturile de ritm cauzate de faptul că am citit această carte în format electronic (nu mai am antrenament, e clar) vor afecta impresia finală. Nu s-a întâmplat așa și eu am trăit fiecare cuvânt până la ultimul rând. Eram atât de prinsă în toate acele dezvăluiri încât am întors pagina și am avut un șoc atunci când am dat cu ochii de mulțumirile autorului.

Căutați seria asta și bucurați-vă de adrenalină, prietenie, complicitate și cazuri interesante!

Volumul acesta îl găsiți pe site-ul prietenilor de la Crime Scene Press, chiar aici.

Alte păreri găsiți pe blogurile celor implicați (partners in crime): Biblioteca lui Liviu, Foxisme, Falled, Ciobanul de azi, Citește-mi-l, Cărțile mele și alți demoni; Analogii, Antologii.

Bine ați venit la Clubul Crimelor de Joi!

#1 BESTSELLER SUNDAY TIMES

Milioane de exemplare vândute din întreaga serie la nivel mondial

Titlu original: The Bullet That Missed

Traducător: George Arion Jr.

Anul apariției: 2022

Nr. pagini: 400