Coram House a stat ceva vreme pe noptiera mea. Aflat încă de la anunțul apariției sale pe radarul meu literar, romanul scris de Bailey Seybolt a știut să își aștepte răbdător rândul. Inițial, pentru că tot mi se învârteau gândurile în jurul lui, am încercat să îl ascult pe Voxa.
Însă, datorită stilului de scriere și al numărului mărișor de personaje de la începutul poveștii, am simțit nevoia să încep cartea în format fizic. Abia mai apoi să decid dacă formatul audiobook se potrivește poveștii sau dacă îmi continui lectura în format clasic. Nu am mai apăsat butonul de play. Am preferat să îmi continui aventura și ancheta cu creionul în mână și cu paginile foșnind înaintea ochilor mei.
„Un thriller uimitor de reușit ca atmosferă, stratificat, scris cu mult suflet. Bailey Seybolt combină suspansul amețitor cu o explorare atentă a procesului de căutare a adevărului. Un roman de debut puternic care m-a ținut cu sufletul la gură până la ultima pagină.“ CLÉMENCE MICHALLON, autoarea bestsellerului Chiriașa tăcută
Coram House – traume și minciuni
„Sunt momente în care mi-e greu să trăiesc cu asta. Și iată ce trebuie să pricepeți. Anii pe care i-am petrecut noi acolo. Poți să pleci din Coram House, dar nu poți s-o lași în urmă. Nu cu totul. Ce-i mai rău de acolo duci cu tine. Devine o parte din tine. Și uneori îmi fac griji că dai asta mai departe.”
Șase luni și un avans considerabil pentru o carte. Un răgaz pentru a-și abate gândul de la vinovăție și doliu. O supapă prin care să-și verse amarul strâns în ani de tăcere și plecat capul. Asta primește Alex Kelley, autoare de romane de investigație inspirate din fapte reale. Mai scrisese cărți inspirate din realitate. Unele o făcuseră celebră. Ultima o făcuse să își dorească să nu o fi scris. Într-o mare măsură, Alex credea că le distrusese pentru totdeauna viața celor implicați.
Acum, după ce rămâne văduvă, Alex primește șansa de a oferi publicului său o carte care să reflecte adevărul. O carte care să ilustreze realitatea copiilor care trăiseră în Coram House, un orfelinat condus de măicuțe. Iar cartea asta ar fi însemnat să scoată puțin capul din zona întunecată a doliului, din tristețea apăsătoare ce o măcina constant.
Coram House – adevărul și căile lui
Orfelinatul fusese pentru multă vreme în centrul atenției. Deși măicuțele oferiseră publicului imagini poleite cu aur, iubire și perfecțiune, realitatea din orfelinat fusese alta. Copiii fuseseră abuzați sexual, expuși la tratamente inumane, înfometați, puși la munci grele și obligați să joace permanent rolul de marionete al măicuțelor. Sora Cecile, conducătoarea acelui loc, fusese și cea mai rea dintre toate. Din mărturiile celor care avuseseră curaj să vorbească despre asta, un număr mai mic decât speram, reieșea că măicuței îi plăcea să-i vadă chinuindu-se. Nu avea deloc răbdare cu ei și nici prea multă iubire de oferit sărmanilor.
„Asta-i chestia cu furia – trebuie să-ți dai seama ce să faci cu ea. Dacă n-o stăpânești tu pe ea o să te stăpânească ea pe tine. Nu zic de iertare, da? La dracu’ cu iertarea! Zic că trebuie să scoți ceva din furia aia. Să faci ceva. Dacă o ții în tine, o să te schimbe până n-o să te mai poți recunoaște singur.”
Într-o zi toridă de vară din 1968, pe când orfelinatul Coram House era deschis, Tommy, un băiețel abandonat, dispare fără urmă. Copiii spun că au văzut cum o călugăriță l-a înecat și l-a privit cum se duce la fund, alții spun că băiatul a fugit și a început o viață nouă în altă parte. Când adevărul despre orfelinat s-a aflat, martorii acelor evenimente s-au văzut puși față în față, recompensați pentru relele tratamente primite acolo. Și atât. Nimeni nu a făcut altceva, nu a anchetat nimeni mărturiile legate de Tommy, nimeni nu a interogat/tras la răspundere măicuțele implicate.
Coram House – moartea dă ocol
Alex Kelley este recunoscătoare pentru ocazia de a săpa în arhivele orfelinatului. Depozițiile copiilor de atunci sunt cele care îi ridică primele semne de întrebare. De ce nu fuseseră acuzațiile luate în seamă? De ce nu fuseseră ascultați? Ce se întâmplase cu micuțul Tommy?
Fără certificat de naștere și deces, fără oameni sinceri și fără martori curajoși, Alex știe că nu are cum să reușească. Dar este mai mult decât hotărâtă să nu redea în cartea sa altceva decât adevărul. Mai greșise o dată, nu voia să se mai simtă călăul altei povești, altei vieți.
Deși simțea că toți oamenii care erau legați de Coram House aveau ceva de ascuns, Alex nu poate pune punctul pe i. Nu acum, nu așa. Oamenii tăceau și preferau să lase lucrurile acoperite de praf și tăcere. Orfanii din Coram House meritau pe cineva care să lupte pentru ei. Acum, când Alex este hotărâtă să facă asta, o moarte ciudată și surprinzătoare aruncă totul în aer. Apele din jurul căldurii Coram House sunt extrem de tulburi și se pare că sunt o mulțime de oameni care nu vor să le vadă deranjate.
Coram House – secrete și adevăruri
Coram House nu este cel mai bun și nici cel mai complex roman citit de mine. Dar este un thriller cinstit, cu elemente care trezesc nesiguranțe și curiozități. Mi-au plăcut stilul de scriere și de construcție al personajelor, dar și fluiditatea narațiunii. Recomand pentru zilele în care aveți nevoie de o poveste ușor de urmărit.
O găsiți pe site-ul celor de la Litera, la un preț special zilele astea.
Data apariției : 9 mai 2025
Colectie : Buzz Books
Autor(i) : Bailey Seybolt
Traducator(i) : Dana-Ligia Ilin
Tip Coperta : Broșată
Format : 130×200
Numar pagini : 432
