Anotimpul regăsirii – Sarah Jio

   Cât de mult aveam nevoie de această carte! Știam că Sarah Jio scrie cu multă emoție și sensibilitate pentru că mă cucerise cu Destine înlănțuite, de care v-am povestit aici. Povești pline de trăiri, secrete și destine care par să se întrepătrundă constant, cam așa sună tiparul după care scrie Sarah Jio.

Cartea asta s-a mai regăsit cândva pe noptiera mea, dar am amânat să o citesc. Era prea devreme după povestea din Destine înlănțuite și știam că nu o voi aprecia și nu o voi privi din unghiul corect. Acum știu că a fost momentul perfect pentru a mă pierde în ea și pentru a-i permite să își facă un culcuș special în sufletul meu.

Secretele și poveștile din trecut care au nevoie să fie elucidate și completate în prezent reprezintă slăbiciunea mea când vine vorba de acest gen literar. M-am bucurat să văd că nu voi citi despre o poveste clasică de iubire și că voi avea parte de oameni impulsivi, de furtunile care zdruncină dragostea, de trădare, pierdere și de un parcurs extrem de incitant. Pot să vă spun că mi-a plăcut mai mult povestea din trecut? Pot. Aici nu mă vede nimeni. 🙂

   Emily Wilson putea să spună că avea o viață perfectă. Scrisese un roman care atinsese culmile succesului, era căsătorită și îndrăgostită. Curând toate astea aveau să se prabușească. Trecuseră câțiva ani de când nu mai reușise să scrie și simțea că primul ei roman nu o reprezenta în totalitate. Acum trebuia să se pregătească să semneze actele de divorț. Soțul ei pleca de acasă, cunoscuse o altă iubire.

Rănită și dezamăgită, Emily știe locul perfect unde poate să își refacă sufletul în voie: insula Bainbridge, mai exact casa mătușii Bee.

Mătușa Bee era centrul celor mai frumoase aminitiri din copilărie, îi fusese aliat și sprijin constant. Acum Emily nu îi mai acorda aceeași atenție femeii bătrâne care devenise mătușa ei și se simțea vinovată, mai ales după ce simte toată înțelegerea din vorbele lui Bee. Cu ea nu era nevoie de prea multe cuvinte, sufletele lor păreau să vorbească în aceeași limbă.

Insula părea medicamentul perfect pentru inimile zdrobite iar o lună petrecută aici se părea că era tot ceea ce îi lipsea lui Emily. Datorită descrierilor insulei am putut simți farmecul, mirosul și magia acestu loc și mi-am dorit pentru o clipă să fiu și eu acolo. BIne, poate pentru o lună. 🙂

 Emily simțea dincolo de frumusețea insulei că un secret apăsător îi unește pe cei din jurul ei. Pusese întrebări dar se lovea constant de un zid de tăcere iar Bee era maestră în evitarea subiectului. Tot ce știa cu sigurantă era antipatia, sau mai bine spus indiferența cu care se trata Bee cu mama lui Emily și Bee cu vecinii din partea stângă a casei ei.

   În camera unde fusese găzduită de mătușa sa, Emily găsește un jurnal ce data din 1943 și aparținea unei anume Esther. Curioasă, Emily se afundă în lectură…

***Esther era o femeie frumoasă. Iubea cu pasiune și cu întreaga ființă un singur bărbat: Elliot. Era logodită cu el și știa că vor fi fericiți pentru totdeauna. Numai că în Seattle îl descoperă pe Elliot în compania unei alte femei iar impulsivitatea și gelozia ce o caracterizau pe tânăra îndrăgostită nu se lasă prea mult așteptate. Rupe logodna și îi întoarce spatele dragostei.

Rănit și dornic să o facă să înțeleagă adevărul, Elliot se erijează în eternul Casanova și face paradă cu cuceririle lui, apoi se înrolează în armată. Nici aventurile, nici distanța nu reușiseră să rupă farmecul și pasiunea poveștii lor, doar că Esther era acum căsătorită și avea un copil. Mai puteau ei să se bucure unul de altul? Câte inimi ar fi frânt și ce preț ar trebui să plătească pentru fericirea lor?

Emily s-a simțit la început o intrusă în viața lui Esther, dar mai apoi, fiecare pagină o afunda și mai tare în această poveste și era uimită să remarce impactul pe care o avea acel jurnal și întâmplările lui asupra vieții ei.

 Chiar dacă merge mână în mână cu Esther în amintirile acesteia, Emily se lovește la final de pagini albe și de și mai mult mister. Ea trebuia să afle ce se întâmplase cu Esther, dar mai ales trebuia să descopere care era legătura ei cu această poveste și de ce se simțea atât de apropiată de femeia din paginile jurnalului.

Nu știa cum să continue cercetările dar își dorea să afle adevărul. Povestea lui Esther era aproape de final, dar care este povestea lui Emily Wilson? Ca să măresc suspansul, în cazul în care nu ați citit cartea, vă spun că ne bucurăm de o poveste de dragoste și în prezent!

Am încercat la un moment dat să ghicesc cine era Esther și ce s-a întâmplat cu ea. Nu am reușit. Autoarea a ascuns bine personajele în spatele secretelor și a păstrat suspansul până la final.

Este un roman care descrie dragostea în toate formele ei, care ne dezvăluie viața exact așa cum este și care cucerește inimi cu ușurință. Vă recomand cartea cu tot dragul!