Vremea dragostei și a războiului este o poveste dulce amară, un fel de mărturie a puterii dragostei și a modului în care aceasta poate frânge inimi pentru a le vindeca mai târziu.
Dacă mă ajută bine memoria, am mai citit de la autoare și Primăvară în Toscana.
Și îmi aduc aminte că a fost o lectură ușoară, cu minusuri pe ici, pe colo. Nici această carte nu a reușit să mă convingă pe deplin, dar am apreciat stilul de scriere și dragostea pentru albine.
Pentru a mă determina să ajung prizonieră de bună voie, Santa Montefiore trebuia să acorde un pic mai mai multă atenție poveștilor de dragoste. Deși excelează la capitolul descrieri sau detalii despre subiectele alese, autoarea pare că își privează de emoție istoriile amoroase. Poate că și-a dorit sublinierea nefericirii pe linie femeiască, poate că a dorit să scoată în evidență fragilitatea omului în fața destinului și a uraganului numit iubire. Sau poate că doar atât a vrut de la personajele sale.
Vremea dragostei și a războiului – necazuri în buclă.
Cred în poveștile de dragoste, în întâlniri predestinate și în puterea oamenilor de a iubi. Așa cum am mai spus, nu cred că există o singură iubire adevărată. Există atâtea câte dorim noi. Și tot atâtea feluri de a iubi.
Grace este personajul care întărește un pic ideea de mai sus. Și e greu acum să mă învârt în jurul ideii. Sau poate că nici nu ar trebui să o fac. Vă veți prinde repede de cum stau lucrurile, sunt sigură.
„O celebrare a dragostei, care acoperă mai multe generații: dragoste care vine și trece, care e redescoperită sau care se reaprinde în sufletele personajelor. Povestea din Vremea dragostei și a războiului se desfășoară în decoruri construite într‑o manieră complexă și irezistibilă, iar personajele sunt zugrăvite cu măiestrie, ceea ce face din acest roman una dintre cele mai captivante cărți pe care le‑am citit anul acesta.“ ELIN HILDERBRAND, autoarea romanului Gemenele
Îmi plac tare mult poveștile în care planurile temporale se întrepătrund și sunt absolut îndrăgostită de albume vechi, poze, taine din trecut și cufere doldora de mărturii reale. Santa Montefiore a ales să împletească firele vieților personajelor sale și ne-a făcut martorii căutărilor lor. Se repeta istoria? Era posibil ca fiica să retrăiască viața mamei? Eram tot mai curioasă să așez piesele la locul lor.
Despre destin, dragoste și datorii morale.
În lumea lui Grace fusese loc cândva doar pentru Freddie, tata și albine. Freddie era cel mai bun prieten al său, albinele o învățau atâtea lucruri și tata o proteja, o educa și o iubea. Până când Grace a crescut mai mare și a învățat să iubească. Doar că, adolescentă fiind, Grace își fixase privirea prea sus. Rufus, fiul marchizului de Penselwood, nu era un bărbat potrivit pentru ea. Dar cine ar fi putut să o împiedice? Cine i-ar fi putut spulbera visul de iubire? Războiul. Și Freddie, omul care o iubise întotdeauna, omul care o aștepta în fiecare zi.
Deși Santa Montefiore a ales să o îndrăgostească pe Grace de amândoi bărbați, pot să spun că nu am simțit legătura dintre ei. Dragostea a rămas mereu pe locul doi, a pierdut teren în fața relațiilor interumane și a legăturii dintre Grace și micuțele ei albine. Cumva, am simțit că Grace a fost o naivă, cu sufletul în bătaia vântului, neștiind niciodată pe deplin pe cine și de ce iubește.
Nici cei doi nu m-aum impresionat. Freddie era liber și visător, răbdător și deschis. Rufus era preocupat de datoria morală, de etichete și de norme. Rufus m-a supărat că nici nu a lăsat-o liberă, dar nici nu a luptat pentru ea.
Despre a fi mamă și a păstra propriile taine
Mulți ani mai târziu, departe de Anglia natală și de locul plin de amintiri, Grace își vede de traiul său liniștit. A învățat să iubească și să își accepte poziția. Este mamă și asistă la primii fiori ai dragostei trăiți de fiica sa, Trixie.
Și Trixie pare să se arunce cu capul înainte în iubire. Găsește un băiat englez, mânat în America de visul său de a ajunge un star rock mega cunoscut. Măcinați de pasiune și trăind intens zilele pe care le aveau la dispoziție, cei doi amorezi nici nu bănuiau că lumea lor este pe cale să fie sfâșiată de o mare tragedie.
Cu bărbatul iubit plecat și visurile spulberate, Trixie va trebui să învețe să își accepte soarta. Sau să caute răspunsuri în Anglia, locul care păstra și tainele mamei sale. Deși pleacă pentru propriile răspunsuri, Trixie descoperă adevărata poveste de dragoste a părinților săi. Iar Grace avea o poveste care merită să fie cunoscută…
Vremea dragostei și a războiului
Povestea lui Grace a avut un potențial uriaș. Plasată în alte vremuri, sfâșiată de doi bărbați aflați la poli opuși, presărată cu momente frumoase și renunțări.
„Am citit dintr‑o suflare această poveste de dragoste reconfortantă, care se întinde de‑a lungul mai multor decenii și continente.“ FANNY BLAKE, Woman & Home
Povestea lui Trixie a fost spusă mai truncheat, pe repede înainte. Nu sunt sigură că sunt de acord cu finalul. Romantica din mine căuta un astfel de final. Realista nu crede în praf magic, sclipici și iubire întinse pe zeci de ani.
Așa cum am spus mai sus, mi-aș fi dorit un pic mai multă emoție în povestea ambelor femei. Și mai bine subliniată dragostea dintre mamă și fiică. Nu renunț la autoare, încă sunt convinsă că îmi va oferi cândva o poveste de cinci stele.
Vremea dragoste și a războiului este o carte despre dragoste, renunțare, acceptare și dreptul la fericire. Poate fi o alegere bună pentru un weekend friguros.
Ps: fragmentele cu și despre albine sunt foarte interesante.
Vremea dragostei și a războiului a apărut la Editura Litera și poate fi comandată de aici.
An aparitie: 2020
Autor: Santa Montefiore
Colectie: Blue Moon
Editura: LITERA
Nr. pagini: 384
Traducator: Ana Sandulescu
[…] Vremea dragostei și a războiului […]
Și eu am in plan să o citesc. Mersi pentru impresii.