Vila secretelor este unul dintre romanele cu cele mai frumoase sprayed edges din biblioteca mea. E de la sine înțeles că mi-am dorit ca și conținutul să fie pe măsura înfățișării sale. Romantică din fire și mare iubitoare de romane istorice, m-am aventurat în paginile acestei povești cu tot sufletul meu.
Am cercetat fiecare colțișor, am întors fiecare piatră și am ascultat pe la toate ușile (pssst, să nu mă spuneți!). E drept, unele secrete au apărut în calea mea pe nepusă masă, aproape fără să le cer, dar tot am simțit nevoia să trag cu urechea. Știu că unele lucruri sunt spuse în taină, în spatele ușilor închise, în vârful buzelor, departe de urechile atente și curioase.
„O familie a unui mare industriaș de la începutul secolului XX: gelozie, intrigi, secrete întunecate și o mare dragoste. Vila secretelor este un roman care atrage cititorul de la prima până la ultima pagină.“ Sarah Lark
Anne Jacobs mi-a adus aminte de poveștile scrise de Sarah Lark. Deși nu explorează culoarea locală atât de mult, Anne Jacobs a reușit să presare la fel de multă emoție, iubire și tensiune în rândurile sale. Numai că, din punctul meu de vedere, ar fi putut scurta bine povestea. A avut destule puncte interesante, suficiente răsturnări de situație și comploturi, însă ar fi putut „cerne” un pic mai mult evenimentele, pentru a ne oferi o poveste mai densă, mai concentrată.
Vila secretelor – destine schimbate și oportunități
Vila secretelor este un roman cu zeci de povești care se intersectează, cu personaje care își țes planurile și urzelile la fiecare pas. Am avut personaje preferate, asta e inevitabil, dar simt că mi-am legat sufletul într-un mod aparte de Marie, o tânără născută sub o stea ghinionistă, într-un moment nefericit. Ei i-am devenit umbră și alături de ea am așteptat și-am suferit.
„Prin scriitura ei fluidă, Anne Jacobs știe să-și seducă cititorii și să-i transporte în lumea înaltei societăți din urmă cu un secol, cu toată strălucirea, dar și cu umbrele sale.“ Weilheimer Tagblatt
În toamna anului 1913, în Augsburg, tânăra Marie primește o nouă șansă de la viață. Crescută într-un orfelinat și obligată să muncească în condiții grele, Marie încearcă acum să profite de șansa oferită de domnul Melzer. Nu știa de ce antreprenorul îi deschisese ușa vilei sale și-i oferise un rol de slujnică la bucătărie, dar avea de gând să rămână aici, în căldura unei case și în brațele primitoare ale unui pat curat. O tânără ca ea, fără părinți și fără un nume puternic, ar fi putut sfârși în casele de la periferie, acolo unde lucrurile erau oricum, numai creștinești nu.
Vila secretelor – adevărul poate zdruncina liniștea familiei Melzer, dar erau oare pregătiți pentru el?
Venirea lui Marie în casa Melzer nu este văzută cu ochi buni. Era tânără, ușor rebelă și prea inteligentă pentru poziția sa. Ceilalți angajați simțeau că fata este favorizată de stăpân și asta dădea naștere sentimentului de invidie. Curând, grație firii sale plăcute și a talentului său la pictură, Marie îi intră în grații tinerei Katharina, fiica mai mica a familiei Melzer.
Katharina este copila perfectă: docilă, prezentabilă, sensibilă. Ei îi cad la picioare domnii, ei nu-i pot refuza părinții micile capricii și tot ea așteaptă cel mai tare să fie prezentată în societate. Sigur urma să aibă mai mult succes decât sora ei mai mare, spre disperarea acesteia. Dar nu era Katharine vinovată pentru că viața o înzestrase cu mai mult farmec, nu?
Deși întotdeauna îmi îndrept atenția asupra personajelor vitregite de soartă, mi-a fost dragă și Katharina, așa nonconformistă și rebelă cum a fost. Spre deosebire de sora ei mai mare, Katharina mi-a demonstrat că ambiția nu înseamnă nimic dacă nu este însoțită și de o inimă curată, de un gând bun. Elisabeth, sora cea mare, mi-a fost antipatică de la un capăt la altul. Permanent într-o stare de lamentare, alunecoasă și prea puțin sinceră, mi-a lăsat un gust amar de fiecare dată când a apărut în cadru.
Vila secretelor – când dragostea face loc luminii
Deși este greșit percepută la început, Marie ajunge să fie remarcată și iubită. Doamna și domnul Melzer învață să-i aprecieze prezența, iar Paul, fiul mai mare al familiei, o place într-un mod care ar putea trece drept nepotrivit pentru un tânăr dintr-o familie atât de influentă.
Preocupat de afacerea familiei, domnul Melzer nu petrece atât de mult timp alături de copiii săi, dar asta nu înseamnă că nu este atent la ceea ce fac. Dacă în problemele de „inimă albastră” ale lui Elizabeth nu intervine, nu poate rămâne indiferent în fața alegerilor lui Katharine și ale lui Paul. Katharine punea într-o lumină proastă numele familiei, Paul era prea încăpățânat și voia să sară etapele pe care tatăl său ținea morțiș să le parcurgă. Domnul Melzer făcuse prea multe compromisuri pentru fabrica sa, așa că nu era gata să o lase pe mâini nepotrivite.
Misterul din jurul familiei Melzer este unul dens, greu de descifrat la prima vedere. Evident, cu experiența de cititor de cursă lungă (și nu numai), a fost ușor să întrezăresc printre cuvinte anumite detalii. Apoi, ca un detectiv demn de toată admirația, am pus toate piesele la locul lor. Îmi lipseau câteva elemente, așteptam doar ca toate măștile să cadă și ca adevărul să iasă la lumină.
Vila secretelor – le-a fost scris să se întâlnească
Povestea se ramifică treptat, personajele ajungând să se implice în probleme care nu le aparțin, dar care le aduc pe toate laolaltă, într-un cerc de minciuni și de secrete dureroase.
Dacă ar fi să evidențiez ce mi-a plăcut la poveste, atunci aș alege să spun că mi-a plăcut caracterul plăcut a lui Marie, dar și firea rebelă a lui Katharine. Mi-a plăcut și modul fluid al autoarei de a spune istorii, de a uni evenimentele unele de altele, de modul catifelat în care a impregnat cuvintele cu emoții și trăiri.
Nu mi-a plăcut faptul că a fost prea lungă și pentru că, spre final, am simțit că alergam printr-o serie de evenimente și că nu îmi era permis să le privesc cu atenție, să mă familiarizez cu toate schimbările. Însă, per total, spre bucuria mea, mi-a plăcut povestea și m-am bucurat că am parcurs-o!
Data apariției : 20 sept. 2024
Colectie : Blue Moon
Autor(i) : Anne Jacobs
Traducator(i) : Valentina Georgescu
Tip Coperta : Broșată
Numar pagini : 592
