20116972_1939348782998494_58918813969275762_o
 

” O nouă voce puternică, în ficțiunea istorică.” – Philippa Gregory

 
Ficțiune istorică, Raftul Denisei … suficiente motive pentru a alege această carte, nu? Uneori am nevoie să mă testez și să îmi lărgesc orizonturile. Aleg autori necunoscuți mie, cărți despre care nu caut nimic în prealabil, nu citesc descrierea de pe spate, mă las pur și simplu cucerită de poveste.
Cu ”Vanessa și sora ei” am procedat fix la fel. Când am deschis cartea am avut parte de prima surpriză. Cartea este scrisă și prezentată ca un jurnal, avem și câteva fotografii ale biletelor de călătorie, telegrame, ba chiar și câteva scrisori. Asta a învăluit totul într-o notă de mister și intimitate. La început mă simțeam ca un intrus care trage cu ochiul în notițele cuiva. Sentimentul a fost și mai accentuat după ce am citit nota autoarei și trebuie să precizez că am făcut asta la început. Personajele cărții au existat în realitate, au fost tineri nonconformiști cu pasiuni frumoase și care au creat în jurul lor un grup al boemilor, grupul Bloomsbury, care a și rămas în istorie de altfel. Autoarea a avut ca inspirație pentru acest volum  documente (corespondența, jurnale intime) referitoare la viețile celor au făcut parte din grup, însă există și porțiuni ficționalizate (discuții, jurnalul Vanessei).
 
La început am privit destul de sceptic întreg conceptul. Eram curioasă pe de-o parte să văd și acest tip de scriere, dar parcă exact când intram pe firul narativ și începeam să pun elementele cap la cap, pasajul se termina. Toată povestea o aflăm din notițele Vanessei și din scrisorile surorii sale către diferite personaje. A fost mai greu în primele pagini pentru că informația îmi părea trunchiată și nu reușeam să pătrund misterul și nici să rețin numele  atâtor personaje. Pe la jumătate deja eram foarte curioasă să văd deznodământul, așa că nu m-a mai afectat așezarea în pagină.
 
Vanessa, Virginia, Adrian și Thoby, mai exact frații Stephen sau ce mai rămăsese din familia Stephen după moartea părinților.  Se mutaseră din casa părintească într-o casă din cartierul Bloomsbury, cartier care va da și numele grupului boem care se formează treptat în jurul lor. Toți aveau preocupări artistice: Vanessa era pictoriță, Virginia era scriitoare, Adrian cocheta cu teatrul. Vanessa rămăsese pilonul principal al familiei. Se ocupa de serile de joi – serile în care se întâlneau cei din club, se ocupa de bagaje , de mutat și de boala surorii ei.
Virginia avea un dezechlibru mintal care se solda uneori cu crize de isterie sau cu zile întregi în care vorbea continuu. Până să aflu de boala ei, am crezut că Virginia este doar narcisistă și egoistă. Avea toanele unui copil răsfățat și voia totul numai pentru ea, mai ales compania și dragostea Vanessei. Am admirat-o pe Vanessa pentru toată răbdarea și dedicarea ei. Nu avea timp suficient pentru pasiunile ei ocupată mereu fiind cu nevoile celorlalți.
Într-una din serile întâlnirilor lor literare îl întâlnește pe Clive și simte că de data asta cea admirată era ea și nu Virginia. Clive îi era drag, îi plăcea compania lui, dar era asta dragoste? Cu cât se apropia mai mult Clive de ea, cu atât devenea Virginia mai sceptică în legătură cu intențiile lui. Deși o cere în căsătorie de două ori, Vanessa acceptă numai a treia oară să îi devină soție. Îl pierduse pe fratele ei Thoby care fusese afectat de malarie iar Clive dispăruse din viața ei o vreme. Nu știa dacă confundă singurătatea cu dorul, dar era pregătită să devină soție și să aibă propria familie. Bineînțeles că Virginia nu este de aceeași părere.
Vanessa rămâne însărcinată foarte repede iar căsătoria ei înflorește pe zi ce trece. Apariția pe lume a lui Julian, fiul lor, marchează sfârșitul unei perioade frumoase pline de dragoste. Vanessa trăia pentru copilașul ei și pentru nevoile lui iar Clive se simte neglijat. Scrisorile de la Virginia alcătuite în așa fel încât să acuze sau să aline își ating țelul și sădesc în inima lui Clive o admirație aparte. Vanessa nu întârzie în a vedea atracția dintre soțul și sora ei, dar nu știa dacă erau numai încercările Virginiei de a face rău sau era chiar dragoste. Se pare că nonconformisul din viața lor de zi cu zi se răsfrânge și asupra vieții de cuplu întrucât Clive își ia o nouă amantă și nu se sfiește din a i se destăinui soției sale care acceptă tacit toate excentricitățile soțului său.
O iubea sau nu? O voia pentru sora ei sau o voia pentru femeia care era?
 
Dacă nu aș fi citit nota autoarei și dacă nu aș fi aflat că lucrurile acestea chiar au existat, m-aș fi gândit că acest volum atestă imaginația debordantă a autoarei. Așa că vă dați seama de cât de impresionată am fost să asist la toate dedesubturile din viețile acestor oameni. Mi-a plăcut tare mult că la finalul cărții găsim câte un scurt fragment despre fiecare personaj și cursul vieții acestuia după perioada în care se desfășoară acțiunea din roman.  A fost o lectură diferită și incitantă.
 
Mulțumesc tare mult celor de la targulcartii.ro  pentru exemplarul oferit. Romanul îl puteți cumpăra de aici dacă sunteți curioși.
 
Despre carte: a apărut în 2017 la Humanitas și face parte din colecția Raftul Denisei. Traducere: Antoaneta Ralian și Horea Irina
20108079_771305116385795_695715117_o
 
19894568_1425150180908951_8659918438580622570_n

3 COMENTARII

  1. interesanta recenzia.MI-ar placea sa aflu povestea VANESSEI,dar nu stiu ce sa spun de CLIVE si VIRGINIA .Initial vazunt coperta si titlul ma gandeam la povestea a doua surori singure,dar se pare ca nu e asa.

Lasă un răspuns