Văduva de safir
Recenzii

Văduva de safir – Dinah Jefferies, recenzie

„Văduva de safir” a fost alegerea mea pentru weekendul Nemira. Așteptam de ceva vreme o altă carte semnată de Dinah Jefferies. Vă dați seama că nu am rezistat prea mult cu asemenea ispită în casă! Dinah Jefferies are un stil foarte plăcut. Are o dragoste aparte pentru Ceylon și se simte din plin asta în scrierile sale.

Nu știu dacă este numai pentru că a fost prima carte pe care am citit-o de la ea, dar Soția plantatorului de ceai rămâne preferata mea. Poate pentru poveste, poate pentru că a reușit să ajungă la inima mea. Poate că mi-a transmis mai multă emoție. Și celelalte povești ale ei au note care le fac deosebite, dar romanul menționat mai sus este cel care nu a putut fi depășit până acum.

Văduva de safir
Văduva de safir

De la Văduva de safir aveam multe așteptări. Am mai uitat de ele când i-am întâlnit pe Gwen și Laurence, cuplul din Soția plantatorului de ceai. Nu numai că au un mic rol și în această poveste, dar am aflat și că au avut parte de finalul lor fericit. Gwen a avut o serie de calități pe care le-aș fi vrut și pentru Louisa Reeve.

Văduva de safir – o călătorie fascinantă 

Așa cum am spus, Dinah Jefferies știe să descrie, să redea farmecul local. Simți, trăiești, vizualizezi. Te plimbi pe străzile aglomerate, simți briza sărată și mirosul Oceanului Indian. Culoare, fascinație, pasiune. Experimentezi o întreagă suită de sentimente. Eu iubesc scorțișoara și am avut bucuria să o descopăr în acest roman. Nu numai că mi-au fost purtați pașii pe o plantație de scorțișoară, dar am aflat și câteva detalii despre extragerea ei.

Lumea din Ceylon și împrejurimile sale este o lume magică. Maimuțe, animale exotice, ocean și o mare de verde. Condimente, lucruri realizate de băștinași, pește sărat, haine vaporoase, locuri neexplorate de om. Există atâta frumusețe și autoarea știe cum să îi extragă substanța și să îi evidențieze farmecul.

Nu la fel de pricepută este Dinah Jefferies când vine vorba de personajele sale și poveștile care le leagă. Am observat că nu există linie de mijloc când vine vorba de acestea. Sunt bune sau rele, ambițioase sau nu. Nu există alte tonuri în afară de alb și gri. Sunt înfățișate cu toate calitățile și defectele lor încă de la început și rar există fluctuații. Nici la capitolul răsturnări de situație nu stă prea bine. Aproape că intuiești finalul (mie așa mi s-a întâmplat acum), dar ăsta poate fi un lucru bun atunci când ai nevoie de o carte mai ușoară.

Văduva de safir – dragostea poate învinge tot? 

Știți care este avantajul când citești o carte în același timp cu prietenii tăi? Ai cu cine să discuți în timp real micile chestioare pe care le întâlnești de-a lungul lecturii. Mă amuzam cu Iustina de la Momente în viața pe marginea replicilor din carte. Sunt bruște, picate din „topor” și de multe ori zici că s-au prăvălit aiurea în mijlocul poveștii. Nu știu de unde stângăcia asta, dar am zâmbit de câteva ori strâmb în colțul gurii.

Chiar am comparat povestea asta cu o bătrânică foarte curioasă care își ia scaunul și se așază în fața curții vecinilor. E acolo ca să îi spioneze și nu se mișcă toată ziua. Dacă are noroc și se întâmplă ceva în viața vecinilor, bătrânica noastră e fericită. De nu, a pierdut ceva timp dar s-a bucurat de alți oameni sau de mașinile care trec pe drum. Cam așa e și aici: povestea nu e cea mai bună, personajele nu sunt de neuitat, dar te bucuri de frumusețea locală și de ideea că dragostea poate învinge obstacole.

Văduva de safir – minciuni și secrete

Louisa pare genul de om care are tot ce își dorește. Îl are pe omul iubit, are o casă frumoasă și un tată care o adoră. Privită mai de aproape, viața ei este departe de a fi perfectă. Soțul ei se distanțează cu fiecare zi mai mult de ea, tatăl este prins între dragostea pentru fiica lui și dezaprobarea pentru tot ceea ce făcea ginerele său. Louisa este încă victima plasei lipicioase a durerii pierderii sarcinilor. Și Elliot, soțul ei, pare din nou predispus la vechile lui obiceiuri, jocurile de poker.

Dornic să câștige niște bani și respectul socrului său, Elliot petrece din ce în ce mai mult timp pe plantația de scorțișoară din apropiere, ba chiar plănuiește să deschidă o nouă afacere. Louisa îl susține, simte că este de datoria ei. Dar oare ar mai face-o dacă ar ști cine este cu adevărat soțul ei?

Elliot moare pe neașteptate și lasă în urma lui o mare de secrete. Louisa află că mariajul ei se construise pe o fundație plasată pe nisipuri mișcătoare și trece de la o stare la alta. Tristețe, disperare, furie. Nu îl cunoscuse nicodată cu adevărat pe Elliot și simte că este de datoria ei să afle adevărul. Indiferent de prețul pe care va trebui să îl plătească.

În ancheta sa, Louisa are două aliate: pe Margo, sora lui Elliot, și pe Gwen, soția plantatorului de ceai. Pe Margo o are aproape atunci când lumea ei se clatină din temelii. La Gwen apelează atunci când simte că nu mai are soluții pentru problemele care tot apar.

Văduva de safir – iertare și furie

Viața Louisei nu este una ușoară. Personaje dubioase tot apar și pretind sume tot mai mari de bani și adevărata lovitură din partea lui Elliot e pe cale să o răvășească iremediabil. Nu știu de unde a avut putere, poate că este adevărat că furia te poate alimenta atunci când ești căzut la pământ. Știu doar că sunt lucruri pe care eu nu știu dacă aș fi putut să le fac sau să le accept. Viața îi oferă tot felul de piedici, dar există și o rază de speranță. De ea depinde dacă aceasta va reuși să fie o binecuvântare sau un blestem. Veți întâlni și alte personaj, fiecare cu poveștile lor de viață. Pe unele le veți iubi, pe altele le veți uita imediat ce au ieșit din scenă. Exact ca în viață.

Nu este o poveste incredibilă, dar are farmecul ei. Poate ăsta este dezavantajul atunci când citești multe cărți. Ești mai greu de luat prin surprindere. Mi-a plăcut totuși atmosfera redată. Și am adorat întâlnirea cu Gwen!

Ați citit cartea? Ce impresie v-a lăsat?

Romanul a apărut la Editura Nemira, colecția Damen Tango, și poate fi cumpărat de aici (au câteva oferte de nerefuzat)

An aparitie: 2019

Autor: Dinah Jefferies

Editura: NEMIRA

Nr. pagini: 424

Titlu Original: The Saphire Widow

Traducator: Edith Negulici

 

4 comentarii

  • Geo

    Mulțumesc pentru impresii. Așa îmi fac o părere despre carte, având in vedere că nu prea mă atrag cine știe ce cărțile acestei autoare…

  • anasylvi

    Nu prea m-au atras cartile autoarei, nu as putea spune exact de ce. Am inteles ca este foarte buna la redarea culorii locale, chiar daca povestile nu exceleaza in rafinament. Multumesc pentru impresii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *