Unghere și cotloane este cartea de care m-am agățat pentru a mă vindeca. Mi-e sufletul atât de încărcat zilele astea, mă doare fiecare colțișor de-al lui. Am lăsat privirea în jos, rușinată de faptul că poate nu fac nimic pentru societate și schimbare. Am ridicat-o și am privit cerul. Acolo sunt de acum Alexandra și Luiza. Mă doare, mă tem de ziua de mâine. Și am avut nevoie să evadez în perioada în care m-am simțit în siguranță: copilăria. Epoca în care părul alb îți „asigura” o oarecare doză de respectabilitate și încredere. Am avut nevoie de cartea asta ca de aer. Și ea mi-a oferit exact deconectarea de care aveam nevoie.
Mi-am adus aminte de Matilda lui Roald Dahl. Aceeași nostalgie, aceeași inocență și determinare. Numai că nu mai avem de-a face cu o profesoară nebună. Avem de-a face cu o contesă excentrică și planurile ei secrete, un conac despre care se crede că este bântuit și o suită de servitori cu nervii întinși la maxim.
Până să ajungem la contesă și conac, trebuie să vă spun ceva despre una dintre cele mai dulci fetițe din lume (trebuia să spun că mai există și alte fete drăguțe, altfel se supărau ale mele). Tabitha Crum este o fetiță adorabilă! Iubește poveștile cu detectivi (mai ales pe cele cu Inspectorul Percival Pensive), are o familie mai nefericită decât tunsoarea strâmbă care o întrista nespus de mult. Era îmbrăcată cu haine mai mici decât măsura ei, dormea într-un colț prăfuit al mansardei deși nu făcea parte dintr-o familie săracă.
„O carte originală, captivantă și amuzantă… Modul fascinant în care este scrisă surprinde cu măiestrie suspansul, speranța și dragostea care stau la baza povestirii… O bijuterie încântătoare care va dispărea cu rapiditate de pe rafturile librăriilor.”—School Library Journal
Unghere și cotloane – o combinație dulce-amăruie
Vă aduceți aminte de părinții superficiali ai Matildei? Ei, bine, tocmai ați obținut descrierea perfectă pentru familia Crum. Insistau că tot ce făceau era numai de dragul Tabithei și că toate măsurile luate vor avea rezultate mai târziu. Da, da! Vezi să nu! Lipsa aia acută de dragoste și foamea de îmbrățișări are rezultate, dar nu dintre cele favorabile.
Pentru unii, Tabitha vorbea singură. De fapt, Tabitha se apleca deasupra propriului buzubar sau guler pentru a cere sfatul micului ei asistent: șoricelul Pemberley. Orice inspector care se respectă are un asistent, nu? Ce conta că răspundea cu „da, domnule” sau „chiț, chiț” atâta timp cât misterele erau rezolvate?
Unghere și cotloane – o invitație misterioasă
Un plic cu un conținut misterios îi poate schimba viața pentru totdeauna micuței Tabitha. Părinții tocmai o anunțaseră că își va petrece un an de zile la orfelinatul Casa Augustus, pe post de spălătoreasă. Timp în care ei își vor lua o binemeritată vacanță. V-am spus că sunt cei mai îngrozitori părinți? Nu încă? Ei, ați văzut și voi asta acum.
Plicul aducea o invitație la conacul Contesei de Windermere. Alte cinci familii fuseseră invitate și se pare că numai de copii era interesată Contesa. Punea la dispoziție o altă locație pentru părinți, dar pe copii îi voia. De ce oare?
Plus că, toate familiile erau cât se poate de respectabile. Appleby – afacere cu bijuterii, Dale – evenimente caritabile, Wellington – colecționari de artă de talie mondială, Trundle – implicați în industria textilă, Herringbone – sprijină dezvoltarea oportunităților educaționale. Și mai este familia Crum, un tată absent și o mamă ahtiată după poziție și recunoaștere socială.
Unghere și cotloane – o poveste captivantă
Contesa de Windermere își căuta nepotul. Ce legătură aveau acești copii cu nobila familie? Toți fuseseră abandonați în aceeași perioadă. Un preț este pus pe capul moștenitorului și cam aici am început să mă îndoiesc de realele interese ale contesei.
Dacă vă gândiți că aici se termină misterul, eu vă spun că vă înșelați! Jessica Lawson aruncă și mai multe scerete în joc, totul asezonat cu prezențe stranii care se fac auzite prin pereții subțiri ai conacului. Și copiii încep să dispară, rând pe rând. Dar asta numai după ce moare bătrâna cameristă a contesei. Ups!
Ceea ce mi se părea liniar la început se transformă într-un nod de taine păstrate cu sfințenie. Tabitha are destul timp pentru a-și demonstra talentele de detcetiv, dar mă tem că toate astea sunt prea mult pentru ea.
Tabitha este o prezență atât de caldă și de liniștită! Autoarea știe să surprindă și inocența fetei dar și tumultul interior pe care îl are în urma tratamentului din sânul familiei. Mi-a plăcut mult subiectul și modul original în care Jessica Lawson reușește să îl aducă în fața noastră.
Unghere și cotloane – șah mat, Maria!
Maria mea de mult vrea să sară etape și să citească romane mai incitante. Nu știu dacă are abilități de detectiv, dar știu că am găsit cartea perfectă pentru doleanțele ei. Are detectivi, Tabitha este apropiată de vârsta ei, are mister și fantome, o contesă excentrică. Ce să vrea mai mult de atât?
Mă bucur mult că fetele de la Storia au și această colecție! E bună pentru copiii noștri și pentru copilul din noi! Recomand cu mult drag!
Romanul a apărut la Storia Books și poate fi cumpărat de aici. E bun pentru orice vârstă!
Traducător: Cosmin Maricari
Titlul original: Nooks and Crannies
Data publicării: 2016
Suport: 368 pagini, paperback
Foarte trist ce sa întâmplat !
Exact acelaș sentiment l-am avut și eu, deșii sunt bărbat, dar parcă nu mai simt siguranță din partea organelor care sunt plătiți de noi, pentru siguranța noastră..
Aș vrea să urlu o dată tare să mă audă birocrații mamii lor, care datorită lor și a legilor prost aplicate și gândite, uite că mor oameni nevinovați..
De cealaltă parte, celor care sfârșesc astfel de crime, eu le-as da pe viață la racoare dacă nu sunt demni de-a sta printre oameni..
La fel și pentru violatori, si mai grav, pentru cei ca pomohaci, direct castraţi chimic și inchisoare pe viață pentru că au ucis pshihic niște îngeri..
Scuză-mă Anca, sunt trist și revoltat pentru astfel de chesti care puteau să nu se întâmple..
Zile mai Bune îți Doresc !!!
Vreau și eu să-mi vindec sufletul. Ai vreo recomandare literară? Din păcate, nu am această carte despre care ai scris atât de frumos.