Toate fetele dispărute a fost alegerea mea de zilele trecute. Cum se răcește vremea afară, cum cere sufletul romane thriller. Și cum pofta mea de adrenalină literară rămăsese neostoită, am dat fuga pe raftul cu titlurile de la Corint și am ales să încep această carte. Știu că mai am acasă un roman scris de această autoare, dar soarta nu ne-a înlesnit până acum întâlnirea.
Așadar, nu știam deloc stilul autoarei. Nu am căutat nici recenzii înainte, nici nu am citit ce scrie pe spate. Am vrut să trăiesc fiecare cuvânt, să îl înțeleg și să-l fac al meu. Primele pagini au fost mai mult decât incitante. Deja simțeam cum trecutul își face loc printre crăpăturile prezentului, deja miroseam secrete, minciuni și trădări. Mai apoi, pagină după pagină, entuziasmul meu s-a mai potolit și puțin a lipsit până să scot o foarte de hârtie și să notez pe ea tot ce descopeream.
Toate fetele dispărute – va fi descoperit vreodată adevărul?
Toate fetele dispărute are, în sufletul meu, o căsuță în dreptul cuvântului enigmă. Și o să vă spun imediat de ce. Are poveste interesantă? Are. Adrenalină are? Are. Suspans? Are și din ăsta. Personaje interesante și ușor dubioase? Găsim. Și atunci? Ce mă face să strâmb ușor din nas când mă gândesc la el? Cred că vinovată este doar maniera în care autoarea a ales să spună povestea.
Are nevoie de cincisprezece zile pentru a devoala (sau nu) misterul din trecutul micuțului orășel. Megan Miranda alege să meargă invers pe firul poveștii. Ia scara evenimentelor, alege personajele care să coboare pe această scară și începe să meargă „cu spatele”. Ar fi putut fi interesant dacă elementele astea ar fi fost mai puține. Sau atât cât să îți stârnească interesul și curiozitatea în legătură cu unul anume.
Nu știu cum simțiți voi, dar eu am fost confuză în trei sferturi din timp. Acum aveam toate personajele cu mine, adunăm câteva frânturi de informații, câteva cioburi ale unui adevăr distorsionat. Apoi, cu o zi înainte, aflam altceva, personajele nu mai erau acolo, trebuia să prind repede informația primită și să încerc să o așez la locul cuvenit.
„Ești atent? Va trebui să fii; acest thriller îți va pune mintea la încercare cu structura sa cronologică inversă și va fi o adevărată provocare să ții șirul evenimentelor.” ELLE
Adevăruri rămase ascunse
„Oamenii erau precum păpușile matrioșca rusești – versiuni îndesate înlăuntrul unor versiuni mai recente ale lor. Dar ei continuau să trăiască înăuntru, neschimbați, doar că departe de ochii celorlalți.”
Îmi plac mult romanele care ne împing spre trecut, obligându-ne astfel să vedem personajele din altă lumină, conduse de alte dorințe și de alte idealuri. A fost interesant să o văd pe Nicolette Farrell înapoi în Cooley Ridge, locul pe care încă învăța cum să și-l scoată din minte. Cooley Ridge ar fi trebuit să însemne acasă, să îi facă inima să bată mai repede și amintirile să danseze pe ritmul poveștilor din trecut. Dar nu era așa. Nu mai era așa.
Cooley Ridge îi aducea aminte de tot ce pierduse, de tot ce putuse avea, de prietenie și de întrebări rămase ani la rând fără răspuns. Deși ultimul lucru pe care îl vrea este să se întoarcă în Cooley Ridge, Nicolette știe că e de datoria ei să încheie acest capitol. I-o datora tatălui său.
Toate fetele dispărute – toate’s noi și vechi sunt toate
„… considera că până și cu însăși viața se putea negocia cumva. Că în toate exista un soi de dreptate ascunsă. Că anii petrecuți pe pământ reprezentau, de fapt, doar un joc. Un risc pentru obținerea unei recompense, un test pentru răspuns, un răboj cu prieteni și dușmani și un scor la final.”
În urmă cu zece ani, pe vremea când grijile de adult păreau tare departe de ea, Nicolette își trăia anii adolescenței alături de prietenele sale. Totul era perfect, luminos și punctat de distracție. Însă, într-o noapte întunecată și obișnuită, Corinne – cea mai bună prietenă a lui Nicolette – dispare. Și adevărul nu este descoperit niciodată. Fuseseră împreună până la un moment dat. Și viața, așa cum este ea, capricioasă și nesigură, le despărțise drumurile pentru puțin timp. Atâta cât a fost nevoie pentru ca tânăra minunată și plină de viață să dispară.
Tatăl lui Nicolette fusese atunci un martor important al anchetei. Dar polițiștii tot nu deslușiseră misterul. Acum, chiar dacă tatăl lui Nic locuiește într-un azil de boli mintale, devine din nou parte a unui anchete. O altă fată dispare din Cooley Ridge și frica începe să își arate colții. Trecuseră zece ani de la dispariția lui Corinne. Dar fata care dispăruse acum agitase apele acelui caz vechi și începuse să pună întrebări care se pare că deranjaseră pe cineva. De ce voiau polițiștii să îl interogheze pe tatăl lui Nicolette?
Toate fetele dispărute – iese adevărul la iveală?
„Timpul se poate desfășura în toate direcțiile și-ți poate arăta lucruri dacă-i îngădui.”
Între vânzarea casei tatălui său și misterioasa dispariție, Nicolette mai are o misiune: să afle adevărul despre dispariția prietenei sale. Dar era pregătită să-l înfrunte? Era gata să îl accepte?
„Toate fetele dispărute este genul de roman polițist arhetipal, cel după care toată lumea pare să fie înnebunită de la apariția unor cărți precum Fata disparută de Gillian Flynn și Fata din tren de Paula Hawkins.” COSMOPOLITAN
Mi-a plăcut ideea cărții, dar am fost un pic bulversată de toată acea succesiune de informații. Personajele parcă era într-un carusel și se tot învârteau în jurul meu, până când m-au amețit de tot. Este nevoie de toată atenția voastră, de liniște și de implicare. Tocmai de aceea, vă spun că aveți nevoie de o zi numai pentru povestea asta. O recomand celor care doresc să desfacă toate firele poveștii, celor care nu pun accent pe acțiune prea multă și doresc mai multă atenție pe trăirile personajelor.
Toate fetele dispărute a aparut la Leda Bazaar și poate fi cumpărată de aici.
Autor: Megan Miranda
Traducător: Liviu Szőke
Colecție: Leda Bazaar
Data apariției: noiembrie 2022
Copertă: Softcover
Nr pagini: 464
