Timpul posibilităților este una dintre cele mai frumoase cărți apărute la Editura Trei. Atât din punct de vedere al poveștii, cât și din punct de vedere al esteticului. Ediție cartonată, cu ilustrații superbe – care vin perfect în completarea poveștii -, detalii minunate, font prietenos, care încântă și farmecă. Toate reunite într-o eleganță pe care mi-aș dori să o văd impregnată și altă dată, cu alte titluri. Astfel de ediții, dincolo de mesajul lor frumos, pot fi cadouri perfecte pentru cei dragi, mai ales acum, când ne apropiem de sărbătorile de iarnă. Și dacă alegeți să oferiți Timpul posibilităților, vă asigur că nu veți da greș!

Timpul posibilităților
Timpul posibilităților

Nu sunt la prima întâlnire cu Ana Dragomir, autoarea foarte tânără din portofoliul grupului editorial Trei. Mă bucur tare mult să fac parte din parcursul ei, din călătoria aceasta pe drumul maturizării literare. Ana iubește poveștile și cuvântul scris, asta se simte cu fiecare rând, cu fiecare titlu. Sunt sigură că va sosi vremea când Ana se va desprinde de subiectele pe care le pot descoperi cei mici și cei mari, că va ajunge să scrie cărți pentru oameni mari, cu suflete de oameni mari. Și știu că se va descurca minunat. Pentru că simt că acordă atenție emoțiilor, lucrurilor cu adevărat importante. Pentru că știu că poate vedea frumosul din spatele banalului. Pentru că simt că vede importanța fiecărui om, oricât de mic sau de neînsemnat s-ar simți acesta. Pentru că nimeni nu știe mai bine decât ea că nu ne putem pierde poveștile. Și fiecare dintre noi are una…

Timpul posibilităților – o călătorie minunată

„ – Mira, poveștile înseamnă viață. Înțelegi? Fiecare dintre noi e o poveste, tot ce vezi în jurul tău e o poveste, așa că poveștile nu vor putea fi niciodată, dar niciodată, interzise, pot fi doar pierdute, cu timpul, uitate. Și povești noi tot vor apărea… Ne uităm în jurul nostru și vedem lumea în care trăim, o lume pe care nu o putem înțelege dacă nu știm nimic din ce a fost.”

Povestea scrisă de Ana Dragomir are savoarea și dulceața unui basm. Nu îți este greu să te pierzi în lumea pe care ea o construiește cu migală. Te îngrozește gândul că există o astfel de lume, în care cărțile sunt interzise și arse. Te alături curajoșilor care bat ținutul la picior pentru a aduna poveștile toate, înainte ca ele să fie uitate complet. Asta nu face misiunea lor una ușoară. Mai ales când există un decret care interzice astfel de activități. Oamenii sunt speriați de ordinele regale, dar știu și că nu pot trăi într-o lume în care nu mai există valori, nu mai există povești, eroi, speranță și ancore spirituale.

„Totul este o mare poveste, iar micile basme lucrează laolaltă ca să creeze o cultură, o societate, o identitate care ne spune cine am fost, cine suntem și cine putem deveni.”

Timpul posibilităților – o lume fără povești

Cum ar arăta o lume fără povești? Cum ar merge copiii lumii la culcare dacă nu ar fi povești care să le legene visele? Cum ar fi să trăiești într-o lume în care nimeni nu-ți povestește nimic despre trecut, despre oamenii extraordinari care au schimbat cursul vieții altor oameni sau a întregii lumi?

Eu nu concep o lume fără povești. Și sunt sigură că nici voi. Suntem toți legați de ele, legați de cuvinte, de trecut, de oameni. Suntem înlănțuiți, strânși laolaltă în fața unui foc uriaș sau a unei ciocolate calde. Suntem martori, complici, eroi, creaturi fantastice, personaje rănite, vulnerabile, pline de speranță și de dor. Cum ar fi să nu mai avem toate astea?

În povestea scrisă de Ana Dragomir, într-un ținut îndepărtat, un rege trist ordonă ca toate cărțile din regat să fie arse. Nimeni, absolut nimeni, nu avea voie să dețină o carte tipărită. Nimeni nu avea voie să discute despre povești, să le transmită altora sau să le scrie undeva. Oamenii nu se pot împotrivi legilor noi, însă sufletul lor tânjește după povești, mai ales pentru că viața lor fusese strâns legate de acestea.

Timpul posibilităților – vor reveni poveștile?

Mătușa Mirandei era scriitoare și avusese, chiar înainte de ordinul regal, o bibliotecă fix în mijlocul satului. Biblioteca fusese locul de întâlnire al oamenilor și al poveștilor. Acum era un loc gol, trist, umbrit de toanele regale. Pentru că nu poate lăsa poveștile să moară, aceasta îi propune Mirandei o călătorie. Nu o călătorie obișnuită, ci una plină de pericol. Miranda urma să călătorească în ținut, să culeagă toate poveștile și să revină acasă, într-o peșteră care adăpostea o presă rudimentară. Acolo o va aștepta alta misiune. Dar o așteaptă cale lungă până acolo…

Ca în orice poveste care se respectă, Miranda are nevoie de aliați. Și îi găsește în cele mai neașteptate locuri, veți vedea. Vor putea cei trei aliați să țină piept gărzilor? Asta rămâne să descoperiți pe cont propriu!

Vă mai spun doar că există aici și povestea regelui trist. Și știu că, odată citită, îl veți înțelege pe regele trist. Nu-l veți ierta de tot, dar o să înțelegeți de unde veneau tristețea și amărăciunea din sufletul său.

Mi-a plăcut povestea și îmi pare rău că nu am avut timp pentru a o parcurge dintr-o suflare, așa cum mi-aș fi dorit. O recomand cu drag tuturor, mai ales celor care nu pot trăi fără povești!

Timpul posibilităților a apărut la Editura Trei și poate fi cumpărată de aici.

Ilustrator: Sidonia Călin

Autor: Ana Dragomir

Editura: Pandora M

Colecții: LITERATI

Categorii: Cărți pentru copii, Romane copii, Copii 9-12 ani

Nr. pagini var. tipărită: 256

Anul apariției: 2024

 

Lasă un răspuns