Etichetă: timp

Când? - Anca R. #poezii Când ai stat ultima oară Să gândești la ce-ai făcut? Viața vrea a ta să pară Dar ți-e doar cu împrumut. Când ai stat să privești bolta? Să îi vezi clar frumusețea? Ca să-ți înțeleg revolta Când îți trece tinerețea. Când ai stat ca să citești Pe o banca-n parc, la soare? Când ai spus că îi iubești? Când ai întrebat ce-i doare? Când iei pauză, creștine? Când...

Există-n toate-un bun rămas In frunza care pică toamna, În cel ce pierde pas cu pas Și-n darurile de la mama. În asfințitul care vine Și ne ia soarele cu el, În mine care-s fără tine, În cel din urmă ghiocel. E-un bun rămas în poezie În rânduri scrise prea grăbit De mâna care n-o să știe Să scrie despre ce-a iubit. E-un bun rămas lansat pe seară De-un suflet care-a obosit, Și...

„De veghe între lumi” nu este o carte ușoară. Îți solicită constant atenția și nu te lasă nici măcar să clipești. Ți-e teamă să nu scapi ceva, ți-e teamă că frânturile de informații se vor ascunde de tine și că nu vei putea să așezi totul cap la cap. Ideea cărții este una originală și ofertantă, eu așa am...

„O combinație incendiară de roman science-fiction și thriller psihologic...” - Kirkus Nu știu când sau dacă aș fi ales romanul acesta. Pe mine mă sperie orice are pe copertă SF. Îmi adresez întrebări existențiale, mă gândesc adeseori dacă există alte forme de viață sau dacă există o altă dimensiune a timpului. Am crezut în mașinăriile capabile să călătorească în spațiu...

Nu am întrebat o sută de români și nu știu câți dintre noi și-ar dori să poată opri timpul în loc, dar pariez că asta ar fi super puterea pe care ar invoca-o mulți oameni. Cum să oprești timpul este cartea pe care am așteptat-o cu nerăbdare și pentru care am avut nevoie de timp pentru a o asimila....

" Gândul că o să mor a sădit în mine ceva ce port și astăzi: conștiința faptului că, deși timpul e infinit, timpul meu e limitat. Timpul meu se termină.  ... Chiar și după moarte, culegi ce ai semănat. Și așa am ajuns să mă pricep la semănat." Sunt cărți în care descoperim povești de dragoste, povești cu iz sf, povești...

Timpul este cel mai bun sculptor. Ne sculpteaza în suflete amintiri, emoții și urme de oameni. Ne sculpteaza pe chip riduri în care ascunde înțelepciune și semnele tuturor emoțiilor pe care le-am trăit. Riduri de expresie...de parcă ți-ar fi teama să mai râzi, sau să te încrunti. Eu văd în riduri zâmbete sau lacrimile celor care mai au puterea...

Câți dintre noi am lua alte decizii dacă ni s-ar oferi șansa de a putea schimba un moment din viața noastră? Pentru că am avut timp astăzi și fiindcă a doua carte din seria Amurg așteaptă la rând să fie citită, am profitat și am citit  Cadoul-Cecelia Ahern. Am mai citit câteva cărți de ale ei, însă pe asta recunosc, nu...