Etichetă: musai
Minunea, romanul scris de Emma Donoghue, a fost un portal către o lume pe care ar fi trebuit să o simt diferită și învechită. Și am avut momente în care am încercat să mă adaptez unor condiții grele, modeste; în care am stat de veghe într-o cameră săracă, pe o saltea de paie, murdară și plină de cocoloașe. Dar...
Fabrica de păpuși este un roman tablou. Nu aș fi ghicit că este romanul de debut al autoarei Elizabeth Macneal. Povestea asta a fost pânza ei. A folosit tehnici diverse, culori puternice și tonuri pale, caractere odioase sau personaje pline de farmec. Nu aș putea să aleg un gen literar în care să încadrez romanul. Are câte puțin din...
Prietenul nu este o poveste tipică. Și aș vrea să fiu sigură că vă fac să înțelegeți despre ce spun eu aici. Deși e non ficțiune, ajunge să fie și ficțiune pe alocuri. Deși pare o epistolă scrisă unui prieten care s-a sinucis, nu ne este prezentată în modul epistolar. Prietenul este ca o confesiune la beție, perioada în...
Oameni anxioși este cartea lunii mai pentru mine. Pentru toate emoțiile, pentru toate lacrimile din colțurile ochilor, pentru toate cuvintele-ancoră și pentru toate expresiile-cheie.
„Asta‑i forța literaturii, știți, să fie ca mici scrisori de dragoste între oameni care nu pot vorbi despre sentimentele proprii decât prin cuvintele altora.”
Am terminat cartea acum câteva zile. Nu am putut să o las prea...
Rămâi cu mine este un roman care subliniază fragilitatea iubirii și analizează cele mai întunecate colțuri ale sufletului uman. Cu cartea asta a fost dragoste la prima vedere. Am găsit-o pe Libris și am știut că trebuie să se alăture suratelor ei din colecția Musai.
„Conținând elemente de fabulă, o poveste de dragoste, o dramă de familie și un strop...
Femeia la 1000°C este cu adevărat o carte Musai. Mi-a fost teamă de ea. Mi-a fost teamă că mă va solicita foarte tare și că eu nu mă voi putea ridica la înălțimea ei. Reacțiile primite de la cei care făcuseră cunoștință cu romanul au fost cele care m-au motivat să o citesc de îndată ce am primit-o. Regrete?...
"Luminătorii" este un roman greoi. Din orice punct ai privi. Mie mi-a fost teamă de el și pentru asta l-am ocolit săptămână după săptămână. Mi-era teamă că îl voi citi întrerupt și că pauza se va prelungi zi după zi. Am citit primele pagini cu sufletul strâns. Îmi plăcea povestea, mă atrăgea stilul, mă omora fontul mic. Nu ar...
„Manual pentru femei de serviciu” este mai mult decât un volim de proză scurtă. Este o invitație la o discuție amicală, o discuție intimă cu un om care își dezvăluie fiecare secret. Nu există granițe în această carte de povești pentru oameni mari. Lucia Berlin împletește istorii personale cu bucăți de ficțiune. Nu știi unde să plasezi liniile de...
Jurnalul secret al lui Hendrik Groen este cartea care mi-a intrat direct în suflet! Amestec pur de emoție, nostalgie și un amestec între frumos și urât, tânăr și bătrân, piele ridată și suflet tânăr. Nici nu știu unde să îl încadrez pe Hendrik. Suflet tânăr captiv într-un trup îmbătrânit? Copil în cadru de mers? Speranță, viitor, anticipație? Hendrik le amestecă...
Începusem cartea aceasta în mini-concediul de la mare. Am terminat-o acum, în tren, tot în drum spre mare.
Ove a devenit cel mai simpatic personaj ursuz pe care l-am cunoscut în ultima vreme. "Un bărbat pe nume Ove" este o carte care îți cucerește sufletul fără prea mare greutate, te trece printr-un milion de stări și te determină să îl...
