Suflete pereche – o stranie poveste de dragoste, este o poveste ușurică, extrem de ușurică. Când vine vorba de romane young adult am învățat să nu mai am așteptări. Să citesc și să privesc totul cu lejeritate. Lumi colorate asezonate cu replici ușoare și personaje care nu se diferențiază prin nimic de altele. 

Romanul ăsta a fost ca un balon de săpun. Fragil, delicat și frumos atâta timp cât l-am văzut. Pe scurt, îl citesc astăzi ca să-l uit mâine. A fost prea copilăros pentru gustul meu și s-a soldat cu o migrenă în locul stării de bine pe care mi-o ofereau aceste romane.

37377002_1968494689880144_3834682853547835392_n

Cartea asta este una pe care aș cataloga-o așa: gălăgioasă. Urlă hormonii în ea. O poveste ușoară în care țelul principal pare să fie pierderea virginității. Virginitatea nu mai pare o virtute, este o „haină” grea de care trebuie să scape toată lumea pentru a nu risca să fie etichetată greșit. 

Totul începe într-o notă amuzantă și am sperat ca totul să continue așa. O gașcă de fete gălăgioase care își mărturisesc toate secretele și trei băieți care se întrec în cuceriri. Ultimii neprihăniți ai grupului sunt Sam și Hannah. Cei doi se întâlnesc, din întâmplare, la petrecerea data de Stella (prietena lui Hannah). Întâlnirea este una ilară. Ea se pregătise pentru o noapte pasională în brațele lui Freddie, cel menit să îi răpească virginitatea. Iritată de la ceara folosită în toiul pregătirilor, Hannah merge mai des la baie, loc în care îl întâlnește pe Sam. Fermecați de ușurința cu care curge discuția lor, cei doi uită să se prezinte, așa că, la finalul celor cinci minute petrecute într-o baie de culoarea afinei, vor avea inimile subjugate de o persoană despre care nu știu mai nimic. El îi spune ei Fata Ribena, ea îl numește Băiatul de la toaletă. 

O poveste care te captivează, îți câștigă afecțiunea și îți arată cum este să-ți găsești atât locul in lume, cât și persoana cu care să-l împarți. – Kirkus Reviews

Stella este singurul personaj care stârnește un pic de curiozitate în jurul ei, din punctul meu de vedere. Ea era prietenă cu fetele și își dorea să se implice în viața lor, dar era destul de zgârcită când venea vorba despre viața și iubitul ei. Ea este și cea care îi dă întâlnire lui Sam, coincidență sau nu, și cea care pare să se bucure de mutrele tot mai colorate pe care le adoptă Hannah. 

Despărțiți de minciunele nevinovate și de conjuncturi care nu par deloc prielnice unei povești de dragoste, Sam și Hannah încearcă din răsputeri să își construiască fiecare o altă poveste de iubire. Dar ițele se pare că sunt țesute în așa fel încât ei să se tot găsească în locații neprevăzute și poate că micul Cupidon nu își va mai rata ținta de data asta. Sau era cherchelit și el de la petrecerea Stellei? 

Nu o să încep cu „pe vremea mea”, nu sunt nici măcar atât de bătrână pentru a-mi permite, și nici nu voi începe cu lecții de morală. Lasă fetele să trăiască fiecare etapă a vieții lor, măritate vor fi toată viața, dar acestor cărți le lipsește esența. Deși este scrisă la două mâini, care de fapt sunt patru :), cartea nu mi-a părut întreagă. Îi lipsește ceva. Este superficială și mi-a cam dat migrene. Mă bucur să trăiesc adolescența din vremurile noastre prin intermediul cărților, înțeleg că ăsta este curentul și mă bucur să nu lupt contra lui. Am fete, îmi doresc să le fiu prietenă și să nu iscăm conflictul dintre generații, dar uneori mi se pare imposibil să nu facem asta. Prea lejeră cartea, fără morală, fără vreo direcție precisă. Mi-ar fi plăcut să remarc vocea personajelor. Cartea este scrisă din perspectiva celor doi protagoniști, Sam și Hannah, care, la un moment dat, mi-au dat impresia unor păpuși de cârpă manevrate de alții. Nu verticalitate, nu asumare, nu tupeu, măcar atât să fi avut. Un personaj colorat, care ar fi avut multe povești de spus, este bunica lui Hannah. O femeie care a „întinerit” frumos și care își sfida vârsta continuu. Mi-ar fi plăcut să o văd mult mai prezentă.

Dacă vă întrebați, nu, nu voi renunța la aceste romane. Le voi citi în continuare. Am avut și surprize plăcute și sunt curioasă să aflu ce mai fac cei din generația hamburgerilor. Nu de alta, dar mă conving tot mai tare că tot mai frumos era pe vremea mea. Na, că am spus-o!

Romanul a apărut la Epica Publishing House și o puteți cumpăra de aici. Eu vă aștept impresiile!

An aparitie: 2018
Autor: Tom Ellen, Lucy Ivison
Categoria: Literatura Universala
Editie: Necartonata
Editura: EPICA
Nr. pagini: 316
Traducator: Lucian Popa

13 COMENTARII

  1. Am fost în dubiu în ceea ce privește aceasta carte.
    Se pare ca nu am avut intuiția greșită.
    Probabil nu e nici pe gustul meu….

  2. Eu nu prea citesc YA. Dar, la fel cum ai spys si tu, sunt unele care te surprind placut. Din cate ai povestit aici, aceasta nu va fi pe lista mea. Multumesc pt recenzie!

  3. Eu nu prea citesc YA. Poate ar trebui sa incep sa mai citesc ca sa vad daca lucrurile chiar s-au schimbat atat de mult. Nu cred ca virginitatea este o virtute dar nici o povara, cat despre conflictul de generatii, el mereu va fi prezent, sub o forma sau alta. Errare humanum est, sed perseverare diabolicum. 🙂

Lasă un răspuns