Studentul străin – Susan Choi, recenzie

Studentul străin s-a învârtit mult timp prin mintea mea. Romanul, nu studentul, să fim înțeleși. L-am găsit de fiecare dată pe Libris și a fost dragoste la fiecare revedere. Aproape că îl iubeam și mi-l doream mai mult de fiecare dată. Însă, în ciuda dorinței mele viscerale de a îl avea, ceva se interpunea între noi. Frica de necunoscut, neliniștea în legătură cu autorii asiatici, teama că aș putea avea parte doar de o descriere fabuloasă. Nu știu. Existau de fiecare dată piedici și „studentul” îmi aluneca printre degete.

„Un debut cât se poate de convingător, grandios în episoadele sfâșietoare despre război și misterios în descrierile emoționante ale neașteptatei povești de iubire pe care o surprinde.“ — The New Yorker

Pentru că nu-mi puteam deloc alunga acest titlu din minte, mi-am ascultat instinctul și l-am pus în coș. Apoi, din dorința de a nu-l „stivui” în grămada cu titluri necitite, l-am așezat pe noptieră și m-am lăsat rapid pradă seducției și chemării. Însă, după cum m-am temut, Studentul străin a rămas un necunoscut. Legăturile noastre au fost fragile, nesigure și legate de putregaiuri care nu au rezistat primului vânt.

Studentul străin – când nu vorbim aceeași limbă

Soarta a făcut ca eu să vă povestesc despre această carte la câteva zile de la terminarea ei. Deși a avut momente duioase, unele chiar încărcate de durere, mi s-a părut că a avut și a păstrat unele bariere. Nu m-am putut conecta aproape deloc cu povestea și am rămas pe margine, tot trăgând cu ochiul la ce vor face cei doi îndrăgostiți. Tocmai de aceea, acum sunt și mai convinsă că emoțiile nu au fost suficient de puternice pentru a mai stârni vreun sentiment în sufletul meu. Nu după aceste zile de care vă pomeneam mai sus. Dacă mă gândesc la poveste, niciun fluture nu se mai zbate pe dinăuntrul meu, de niciun colț nu mi-a mai rămas agățată vreo amintire, niciun cuvânt nu mă mai cheamă înapoi în roman.

„Alternând prezentul cu trecutul, peisajul american cu cel coreean, Choi scoate la lumină mii de mici scene pline de viață.“ — New York Times Book Review

Nu știu dacă autoarea a crezut în povestea lor cu adevărat sau dacă i-a adus față în față pentru a demonstra fețele iubirii, pentru a rezolva ecuații cu termeni și oameni necunoscuți. Cert este că le-a permis să se agățe permanent, chiar dacă din nevoi și motive diferite, unul de altul. Iedera legăturii lor nu știu dacă i-a ajutat să vadă alte zări sau a sufocat orice altă legătură care ar fi putut înflori în jurul lor.

Două lumi diferite, doi oameni dornici de iubire și acceptare

Știm că polii opuși sunt întotdeauna atrași unul de celălalt. Poate că exotismul, liniștea și suferința întipărită pe chipul lui Chuck o fac pe tânăra Katherine să îl privească diferit. Nu cu empatie, nici cu milă, nici cu regret. Ci cu dragoste, încredere și respect.

Katherine este total opusul lui Chuck. Este singuratică, dar sigură pe planurile și deciziile sale. Bine, primele pagini m-au făcut să cred că ar face orice din ce i-ar interzice mama sa. Katherine era crescută pentru a face pe plac bărbaților care o curtau. Și mama ei o dorea măritată cât mai repede, dacă s-ar putea. Tocmai de aceea, inițial nu am crezut în povestea ei de dragoste cu alt bărbat. Am simțit-o înflorind cu florile răzvrătirii, a nevoii de a se opune mamei sale. Însă, pe măsură ce vremea a trecut și lucrurile au căpătat amploare, am realizat că exista acolo o dragoste, una toxică și nesănătoasă, dar ancorată bine de zidurile umede ale sufletelor celor doi.

Paralel cu povestea de dragoste căreia îi era fidelă, Katherine își dă voie să simtă altceva alături de Chuck. Deși pornește ca o mână de ajutor într-o lume ostilă, povestea lor capătă valențe caleidoscopice și noi le devenim parteneri în această călătorie de cunoaștere.

Studentul străin – dragoste, regrete și dezrădăcinare

„În Studentul străin se intersectează două lumi cât se poate mai diferite, Coreea devastată de război și cultura respectabilă din Sewanee, Tennessee. Proza eleganta a lui Susan Choi le reflectă cruzimile, minciunile și frumusețea. – Arthur Golden, autorul Memoriilor unei gheișe

Studentul străin este un roman care are nevoie de răbdare, înțelegere și atenție. Alternarea planurilor narative a fost factorul wow al acestei povești și am fost încântată să-i descopăr straturile și subterfugiile. Pe Katherine nu simt că am cunoscut-o suficient, nu m-am putut conecta deloc la ea. Chuck mi-a fost drag. Poate pentru că știam că poartă prin lume un bagaj încărcat de durere, moarte și regrete. Poate pentru că am simțit cât de ostil te pot primi oamenii și cât de greu e să te faci plăcut atunci când ești diferit.

Poate că întrebați dacă regret întâlnirea cu Studentul străin. Să știți că nu. A avut momente pline, momente pe care le-am savurat în tihnă sau pe care le-am devorat numai pentru a trece cât mai repede peste ele. A avut paragrafe în care aș fi putut să mă pierd pentru momente bune și rânduri în care m-am simțit confuză. Finalul nu mi-a fost pe plac. A fost mult prea abrupt și mult prea necizelat. Prefer variantele șlefuite în locul celor brute. Prefer să am timp să-mi iau la revedere și să-mi permit un ultim oftat sau un ultim gând.

Studentul străin – Susan Choi –  vă așteaptă pe Libris. Poate-l scoateți și voi la o cafea.

Categoria: Literatura coreeana, Literatura Universala

Autor: Susan Choi

Editura: HUMANITAS

An aparitie: 2022

Editie: Necartonata

Nr. pagini: 336

Colectie: Raftul Denisei

Literatura: coreeana

Titlu Original: The Foreign Student

Traducator: Anca Dumitru