„Iar viața merge mai departe, ceea ce pare cam ciudat și nedrept în momentele în care urmărești pe cineva care se află pe moarte.”
De ce am început așa? Pentru că Șoseaua Jellicoe este o carte care îți rupe bucăți din suflet. Pentru că și tu mori odată cu ea, pentru că îți moare liniștea și ți se nasc întrebările și de ce-urile. Pentru că descoperi furii, angoase, lacrimi, depresii, abandon, crime și singurătate.
Nu sunt un fan al cărților young adult. Le citesc numai atunci când am nevoie de relaxare și de vreun roi de fluturi. Cartea asta mi-a zdrobit toți fluturii. M-a scuturat, m-a prins zdravăn de gulerul cămășii și m-a luat la trântă. Aparent, este o carte simplă. O poveste despre activitățile de vară ale unor elevi, o competiție care durează de câțiva ani buni, o lecție despre supraviețuire. De parcă mai aveau nevoie de una. Dacă ai răbdare să îi îndepărtezi meticulos straturile, dai peste o carte în care singurătatea, întrebările și teama colcăie.
O descoperi pe Taylor Markham, o adolescentă care învață să se recompună din bucățile pe care alții i le-au amputat fără voie. Fusese crescută printre iluziile efemere dictate de drogurile puternice pe care mama ei și le administra. Victima a unui trecut care o condamnase fără proces. Abandonată pe marginea unei străzi și lăsată la voia unei societăți care nu știa să o primească. Adusă într-un cămin unde mai erau și alții ca ea și prinsă într-un joc pentru conducere și marcarea teritoriului.
Orăseii (copiii care locuiau în oraș dar care mergeau la cămin datorită faptului că părinții erau prea ocupați) și Cadeții (elevi care își instalau tabăra în pădurea de pe marginea șoselei Jellicoe) și ei, cei din cămin care erau forțați să stea acolo. În fiecare vară își împărțeau teritoriile, își votau conducătorii și puneau la cale strategii de apărare.
Pentru Taylor întreaga viața era o luptă. Își construise de una singură bariere de care nimeni nu putea să treacă. Nu avea încredere în nimeni și nu știa cine este cu adevărat. Avea vise în care mama ei se întorcea, dar și vise în care îi apăreau niște copii pe care nu îi cunoștea. Era împăcată când apărea băiatul din vis și mult mai târziu avea să pună cap la cap toate piesele din care era alcătuit trecutul și prezentul ei. Nu știa că între ea și șoseaua Jellicoe era o legătură care supraviețuise timpului, o legătură creată încă dinainte de venirea ei pe lume. Alții trasaseră acele fire, alții erau responsabili. Ea era punctul în care trecutul întâlnea prezentul și factorul care închidea un cerc plin de vicii, de trădare și secrete. Nici nu bănuia cât de încâlcite sunt minciunile care o aduseseră până aici, mai încâlcite decât ramurile copacilor care fuseseră martorii tuturor întâlnirilor dintre Cadeți și Orășei.
Șoseaua Jellicoe – Melina Marchetta O carte despre suferință și căutarea propriei identități
Hannah este cea care o salvase de pe șoseaua Jellicoe când mama ei o abandonase fără a-i spune vreun cuvânt. Lacrimile ei de atunci fuseseră înlocuite cu gheață, gheață care ajunsese să îi cuprindă întreg sufletul. Era recunoscătoare femeii care o salvase și aprecia momentele pe care le petreceau împreună la casa neterminată din pădure, dar realizează adevăratele ei sentimente pentru Hannah abia când aceasta dispare fără să își ia la revedere. Nu mai contau luptele din cămin, conta numai faptul că Hannah plecase. Taylor nu avea să permită să fie abandonată a doua oară.
Taylor este personajul construit cu desăvârșire. Este piesa centrală, după cum v-am mai spus. Este adolescenta imperfectă plină de frici și de revoltă la adresa oamenilor care o dezamăgiseră. Încercase să evadeze și să își caute mama. Avea nevoie de răspunsuri, dar Jonah Griggs, un cadet, anunță conducerea școlii de locația lor și sunt aduși înapoi. Ea nu fugise cu Jonah, ea fugise către adevărurile ei, el fugidmse de vina care îi măcina sufletul.
Farmecul acestei cărți este încrengătura de informații pe care autoarea ne-o oferă zgârcit, pic cu pic, și narațiunea dublă. Frânturi din trecut care par fără noimă pentru prezentul de astăzi. Totuși, moartea este element comun. Salvarea unora reprezintă condamnarea altora. Suflete damnate care își caută liniștea și împlinirea.
M-am gândit deseori în timp ce citeam la conținutul cărții. Mi se părea că nu reușesc să îi surprind esența. Că nu știu să văd dincolo de cuvinte. Am dat vina pe mine. Am așteptat și am reluat povestea. Mi s-a făcut lumină deodată și legăturile au început să strălucească de parcă mă chemau la ele și așteptau să le dezleg, să las povestea să devină catifea. Se săturaseră și ele de unghiuri ascuțite, de tensiune și de noduri. Nu m-aș fi așteptat la așa dedesubturi, de-asta pot să spun acum că este una dintre cele mai reușite cărți young adult pe care le-am citit. Repet: nu paragrafele cu luptele dintre Cadeți și Orășei m-au impresionat ci acelea în care Taylor era prezentă. Taylor adolescenta, Taylor care avea nevoie de răspunsuri, Taylor care trebuia să priceapă legătura ei cu șoseaua Jellicoe.
Ai de învățat de la fiecare în parte, trebuie doar să închizi ochii și să încerci să lași să te pătrundă spiritul acelui loc. Fragili la fel ca petalele de mac, însângerați datorită morții care le dădea târcoale, protagoniștii din acest roman te vor cuceri fără doar și poate.
Cartea a apărut la editura Storia Books și poate fi cumpărată de aici.
Despre carte:
[…] Șoseaua Jellicoe – Melina Marchetta (recenzie) […]
Nici eu nu sunt un fan al cartilor young adult dar tot ce spui tu suna foarte bine. Fan sau nu, o voi incerca 😀
Eu am fost surprinsă de cartea asta. Tocmai de asta voi mai citi în viitor, măcar să știu că mi-am format o opinie decisivă pe un fundament solid
Aud din ce în ce mai multe păreri bune despre această carte și sunt sigură că la următoarea comandă o voi pune în coș! Sunt prea curioasă în legătură cu ea! Minunată recenzie, felicitări!
Si eu voi citi aceasta carte! Felicitari pentru tot ce faci!
Sunt curioasă în privința cărții de cand am vazut-o călătoare,dar cuvintele tale de început mi-a stârnit si mai mult curiozitatea.Sper sa o citesc si eu anul acesta,dar sunt prea multe ispite…
Știu cum este treabă cu ispitele :)))
Și eu mi-am propus să citesc această carte. Și dacă rupe din tine..va rupe și din mine. Uneori e nevoie și de cărți și lecturi care să ne dea putere, nu?
Felicitări pentru modul cum m-ai tentat și de data asta 🙂
Da, da, da!
Am tot auzit de acest roman, dar, nu știu, am tot fost la îndoială dacă mi-l doresc sau nu. Recenzia ta este extrem de tentantă și cred că i-aș da și eu o șansă.
A republicat asta pe .
chiar mi a captat atentia si sigur o s o citesc.imi plac genul asta de carti.particip si la concurs.pe facebook sunt Mihaela Marcu
Prezentarea este foarte frumoasa, chiar daca genul este cam in coada preferintelor mele. 🙂
Nici eu nu mă dau în vânt, dar am avut și surprize. Îți mulțumesc!
Pana acum am tot ocolit cartea asta. Nu știu exact de ce… Dar pare fix pe gustul meu. Mulțumesc, o trec pe lista.
Să știi că eu cred că ti-ar fi pe plac!
Acum sunt convinsă!
Nici eu nu sunt mare fan al cartilor ya, dar au fost cateva care chiar mi-au placut. De cartea asta nu stiam, dar pare chiar frumoasa, dupa cum ai prezentat-o.