Seria: Războiul celor două roze. Pasărea furtunii (#1) – Conn Iggulden Recenzie

Descriere: 

În 1437, la ani buni după domnia bravului Henric al V-lea, urcă pe tron fiul său, Henric al VI-lea, renumit pentru blândețea lui. Sănătatea șubredă îl face un monarh slab, care nu poate conduce decât cu ajutorul apropiaților. Există însă destui ca ducele de York, convinși că Anglia trebuie guvernată cu mână de fier pentru a supraviețui. Teritoriile ei din Franța sunt amenințate și umblă vorba că se pune la cale o răzmeriță. Se răspândesc temerile că Anglia nu va rezista, cu atât mai mult cu cât Henric al VI-lea vrea să o ia de soție pe Margareta de Anjou. Se adună nori grei. Cine sau ce poate salva regatul înainte să fie prea târziu?

Dacă toate cărțile istorice ar fi scrise la fel ca asta … nu aș mai citi altceva vreme de luni bune. De ce oare m-oi fi gândit eu că acest roman mi-ar putea ridica probleme? De ce mi-oi fi frământat mâinile și pentru ce am oftat din toți rărunchii înainte de a o începe?

Coperta a fost dragoste la prima vedere. Am admirat-o îndelung și instant mi-am adus aminte de faimosul război al celor două roze. Apoi, bum! lovitură de paloș! Mă gândeam…dacă sunt multe nume, dacă sunt date istorice, dacă sunt ani (da, da, acei ani care mi-au torturat mintea la fiecare test la istorie). Asta până am deschis cartea și am început să citesc, apoi am întors pagină după pagină și am pășit cu mult drag în lumea închipuită de Conn Iggulden.

Am fost tot timpul cu un pas în ficțiune și cu unul în non-ficțiune. Am recunoscut de la prima pagină nume ale oamenilor prezenți în cartea de istorie. Pentru câteva minute am fost tentată să citesc nota autorului sau să caut mai multe detalii despre acest război și oamenii din jurul lui. Apoi am renunțat la idee. Am simțit că voi priva autorul și romanul de toată atenția mea, că voi căuta mereu să fac o analogie între ce scrie el și ce spun manualele de istorie. Așa că m-am lăsat învăluită de poveste și am urmat doar firul condeiului autorului…

Deși povestea este bine ancorată în realitate, autorul a completat cu detalii ficționale acolo unde istoria nu a fost prea permisivă sau nu se știau detalii prea multe, ori perioada de timp pe care s-au desfășurat evenimentele a fost prea lungă și nepermisivă pentru construirea un roman antrenant.

Construit în jurul domniei lui Henric al VI- lea, romanul Pasărea furtunii ne permite accesul în spatele tronului regal, locul în care se petrec cele mai interesante lucruri, se țes cele mai odioase urzeli și se pun la cale cele mai neobișnuite strategii.

”Vai de tine, țară, al cărei împărat este un copil.” – Ecleziastul 10:16

Henric este pe parcursul romanului la fel de absent cum este și din viața țării pe care o conduce. Nu moștenise nici statura, nici curajul tatălui său. Era slab din punct de vedere moral, docil și cu o sănătate șubredă. Nu realiza faptul că era folosit drept paravan pentru urzelile lui Derry Brewer, șeful spionilor, și nici că țara lui avea nevoie de o mână fermă și de un rege cu coloană vertebrală.

Având încredere totală în Derry, Henric acceptă propunerea acestuia care presupunea un armistițiu între cele două mari rivale: Anglia și Franța. Armistițiul ar fi adus 20 de ani de pace, dar pentru asta trebuia ca el să se căsătorească cu Margaret de Anjou și să cedeze două teritorii franceze ocupate acum de englezi.

Anjou și Maine deveniseră teritorii prospere și erau bine apărate de foștii ostași englezi care luptaseră în cele mai importante bătălii. Se pare că regele Henric uitase de ei atunci când fusese de acord cu propunerea lui Derry. Francezii urmau să își reocupe teritoriile și să își construiască o viață nouă pe rămășițele averilor strânse de englezi. Dacă cei din Anjou sunt mai docili, cei din Maine nu sunt gata să renunțe fără luptă. Mai ales când există și ducele de York care nu întârzie din a-și arăta poziția față de deciziile regale.

”Regii domnesc. Noi, ceilalți, doar ne strecurăm și sperăm să supraviețuim.”

Margaret de Anjou era doar o copilă de 14 ani când a primit vestea că va deveni regina Angliei. Din copila care se alerga cu frații ei în jurul Saumurului, castelul în care crescuse, devine doamna apărată de cavaleri și în fața căreia se vor prosterna mii de englezi. Nu știa ce îi rezervase Anglia și noua viață, dar este pregătită să accepte.

”-Pentru cei care au ochi să vadă, acesta va fi un an al furtunilor, Richard. Cei care vor supraviețui, ei bine, se vor ridica.”

După ce prima ceremonie este anulată din considerente politice, Margaret își întâlnește în sfârșit soțul și are parte de o ceremonie adevărată. Margaret m-a impresionat datorită maturității ei. În ciuda vârstei fragile, ea poate înțelege problemele soțului și identifică sforile trase de Derry. Se va impune și în fața doctorului care se îngrijea de Henric. Voia să îl apere, voia să îl știe în siguranță în fruntea țării pe care învățase să o iubească.

Derry va plăti pentru toate strategiile trasate și va trebui să dea piept cu cei care nu erau gata să își accepte destinul. Jack Cade era un fost camarad de front, dar viața îl învățase pe acesta din urmă că dreptatea și-o poate face doar cu mâna lui. Armata alcătuită din foști militari și țărani care știau să tragă cu arcul este cea care va ataca Londra și îl va pune pe Derry pentru prima oară față în față cu consecințele faptelor sale.

Derry este un personaj interesant în ciuda personalității lui meschine. Este extrem de șiret, de alunecos. Știe să profite de fiecare șansă și sunt tare curioasă să văd unde vor duce sforile lui.

Va putea Henric să își salveze țara și renumele? Sau va fi îndepărtat de la tron?

Romanul este foarte bine scris și extrem de bine alcătuit. Nu abundă în acțiune, dar îl putem încadra ca un tipar ce prefigurează toată nebunia ce urmează în celelalte volume ale seriei. Personajele reale alături de cele imaginate de autor țes fir cu fir o țesătură încărcată de suspans, intrigi și strategii. Am apreciat faptul că personajele sunt introduse gradual, că pașii sunt explicați detaliat și că acțiunea este accesibilă atât cititorilor de romane ficționale cât și celor care iubesc istoria pură.

 
Mulțumesc editurii Nemira pentru exemplarul oferit! Cartea o puteți achiziționa de aici. Eu vă recomand să îi dați o șansă, merită!
 
Detalii:
Titlu original: Stormbird
Colecția: Suspans
Traducător: Silviu Genescu
Nr. pagini: 520