Seducția apei – Monica Ramirez, editura Librex ***Recenzie

Se ia o autoare talentată, apoi o eroină încăpățânată și atipică, un pic de suspans, un strop de romantism, câteva legături încurcate din lumea Războiului Civil, niște relații clandestine, niscaiva acțiune și se adaugă umor și replici savuroase. Rezultatul? Seducție a la Monica Ramirez.
Cu Monica nu știi niciodată în ce călătorie pornești, nici cum va fi parcursul, nici care e destinația. Bine, parcursul știi că va fi presărat cu mult suspans, cu adrenalină, cu emoție, originalitate și cu un stil de scriere care pe mine m-a captivat forever and ever. Iar ce reușește omul ăsta să facă în fiecare carte cu personajele sale este…incredibil!
Am citit seria Alina Marinescu. Am avut parte de un thriller de excepție. Am simțit touch-ul Monicăi, tenta aceea de romance care îndulcește unghiurile ascuțite ale acțiunii. Apoi am făcut cunoștință cu Fantoma de pe lac. Fantomă pe care am adorat-o de la prima la ultima pagină. Viață dublă la Veneția a fost călătoria aia faină pe care nu vrei să o închei vreodată. Iar acum…vine Seducția apei care mă ….seduce de-a dreptul!
Nathalie este eroina mea preferată din cărțile cu iz istoric! A fost vocea tuturor întrebărilor pe care mi le-am adresat în timpul lecturării romanelor din aceeași categorie. A fost gura mea de aer proaspăt, de nebunie, de erotism, de pasiune și de devotament. Este delicios de încăpățânată, ireal de determinată și de bătăușă, atunci când e cazul; și incredibil de devotată cauzelor sale.

Iar Monica a surprins în maniera ei extraordinară toată esența unei povești minunate, a rupt clișee, a ridicat ancora și ne-a pornit în călătorie… 

   Nathalie Arnaud reușise. Era doctor. Absolvise L”Ecole de Medicine în ciuda tuturor obstacolelor, depășise prejudecățile epocii și toate etichetele care îi fuseseră puse. Acum era una dintre puținele femei doctor care existau. Se dedicase acestei cariere trup și suflet, sperase și știuse că va reuși. Nici nu avea cum altfel. Nathalie purta pe lângă trusa sa cu instrumente și un bagaj cu voință, determinare și ambiție. Nimeni nu ar fi putut să o împiedice.
Călătorea spre San Francisco la bordul vasului The Silhouette. Nu avea mal de mer pentru că era fiică de marinar, iar marea îi era a doua casă. Într-o incursiune pe puntea navei, Nathalie îl întâlnește pe Căpitanul navei. Bine, nici nu știa că el ar fi căpitanul și nici cum îl chema, dar îi remarcase duritatea, aroganța și stilul implacabil în care se adresa femeilor. Dar nici El Capitan nu mai întâlnise vreo femeie ca Nathalie, așa că ciocnirea lor avea să scoată ceva scântei.
La San Francisco Nathalie credea că va avea parte de liniștea și intimitatea propriei case, dar se trezește aruncată într-un oraș afectat de Războiul Civil. Lucrurile nu mai erau la fel. Sau poate că da…
Mătușa sa conducea un bordel de lux, unchiul James părea afectat de propriile greșeli din trecut, iar  fratele ei geamăn Claude lipsea. Apariția sergentului Moore, același om antipatic pe care ea îl disprețuia de prea mult timp, nu însemna decât și mai multe probleme pentru Nathalie. Claude dispăruse, dar se pare că exista o oarecare legătură între dispariția aurului Uniunii și lipsa lui misterioasă. Așa că, sergentul Moore avea nevoie să pună din nou mâna pe aurul prețios, iar pentru asta avea nevoie de ajutorul doctoriței Arnaud. Nu era prima dată când ar fi apelat la serviciile sale, sau mai bine spus, nu era prima dată când Nathalie fusese constrânsă de acesta să se comporte ca un spion al uniunii.
De data aceasta, doctorița ar fi trebuit doar să își practice meseria mult iubită. Trebuia să îngrijească și să pună un diagnostic, unul pe care alții nu reușiseră să îl catalogheze. Dar Don Cabrillo, pacientul misterios, era foarte valoros pentru acțiunile Uniunii, așa că era nevoită să accepte această sarcină dacă mai voia să își revadă vreodată fratele.
Secretele și aventurile nu se termină însă aici. Don Cabrillo nu era nimeni altul decât Căpitanul de pe vasul care o adusese acasă. El avea nevoie de un diagnostic clar, ea îl știa deja pe al ei: era pe cale să se îndrăgostească, se simțea atrasă de acest hombre magnific pentru care pericol era al doilea prenume.
Pe cât de misterioasă era boala de care suferea Don Miguel Cabrillo, pe atât de secretos era acesta cu viața lui privată. Fusese căsătorit, avea o fiică de care nu se îngrijea mai deloc, se ocupa de afacerile familiei după ce rămăsese unicul moștenitor plauzibil și era extrem de șarmant. Pentru a nu stârni semne de întrebare în legătură cu sănătatea sa, Miguel hotărăște ca Nathalie să joace rolul iubitei sale și să locuiască sub același acoperiș. Doar că nu avea de gând să lase cortina să cadă nici chiar în interiorul casei sale. Ea avea să doarmă cu el în pat, să îl însoțească în lumea opulentă în care el se învârtea, să se împopoțoneze conform modei vremii și să joace rolul de femeie îndrăgostită.
Nathalie descoperă în curând că jocurile de culise sunt mult mai periculoase decât anticipase și că rechinii de uscat sunt mult mai periculoși decât cei din oceane.   Într-o lume plină de superficialitate, de opulență și decadență, de conservatorism și imoralitate, de baluri unde se făcea paradă cu bijuteriile familiei și titluri nobiliare, într-o lume viciată și supusă jocurilor de culise, ea nu avea ce căuta. Nu s-ar fi potrivit acolo nici în ruptul capului. Își pierdea mănușile, își agăța penele pălăriei, își rupea poalele rochiei și se simțea mai bine în bocanci decât în pantofi. Cine ar fi condamnat-o? Crescuse alături de fratele ei geamăn Claude, ba chiar îi salvase viața acestuia și continua să o facă. Devotamentul era o altă calitate pregnantă de-a ei, și acum era nevoită să dezlege niște taine.
Exista oare vreo legătură între escapadele nocturne ale lui ay, ay, ay Don Miguel ( ay, ay, ay este porecla pe care a primit-o de la mine) și boala sa? Putea Nathalie să nu se molipsească de microbul dragostei? Unde este Claude? Ca să aflați, trebuie să ”navigați” singuri! Aveți grijă la ”rechinii” din societate: un văr aparent nebun, o amantă geloasă care e capabilă de orice, minciuni sfruntate, orgolii și dorința de putere. Nu veți naviga prin ape tulburi ci prin scene pline de adrenalină, de acțiune și de suspans!
 
După cum v-am spus, nu știi la ce să te aștepți când ții în mâini o carte de-a Monicăi. Ai impresia că țese cu ușurință toate aceste fire narative pline de acțiune, că totul vine fluid și că totul pică exact în locul lui. Nu simți nevoia de completare, simți doar nevoia de mai multe cărți. Nathalie a fost căpșuna de pe tort, sau să spun pastila vindecătoare? Pentru că pe lângă micile detalii care nu m-au lăsat să uit de profesia ei, Nathalie a dat glas tuturor întrebărilor mele. Este cald acum, era tot cald și acum câteva sute de ani. Cum se simțeau doamnele acelea cu zeci de straturi de șifon, de dantele, încorsetate și expuse ca la paradă? Cum se simțeau jucând rolul femeii fără prea multă mobilă la mansardă, care trebuia să leșine ori de câte ori cerea eticheta? Nathalie m-a lămurit! Un simț al umorului grozav reliefat prin replici inteligente și bine plasate, replici ce au avut puterea de a mă detensiona și de a mă deconecta de la toată vâltoarea acțiunii în care mă aruncase autoarea.

   Vă recomand cu drag cartea dacă aveți nevoie de acțiune, de dragoste, de umor, de …altceva!

Cu atâtea cărți faine semnate de tine, eu cum îmi mai aleg preferata? Monica Ramirez, te provoc să îmi spui!
 
Cartea poate fi găsită pe site-ul Librex, chiar aici. (fiți atenți că aveți transport gratuit pentru cărțile Monicăi Ramirez care este autorul lunii la Librex)