Fredrik Backman face parte din categoria autorilor musai de citit într-o viață. Eu l-aș citi și-n alte zece. Este autorul care face cuvintele să ardă, care mistuie suflete și care se joacă atât de frumos cu toate trăirile pe care un om le experimentează într-o viață.

În Scandalul, Fredrik Backman cucerește cu ușurință inimile cititorilor săi. Este, de departe, preferata mea de la Backman. Scandalul este despre victoriile multicolore, dar false și perisabile; despre oamenii meschini și oamenii care nu își revin după loviturile pe care le primesc de la destin; este despre oamenii care sunt pansament pentru semenii lor și despre cei care rănesc; despre oamenii care își ascund rănile și despre cei care învață să și le vindece, despre plantele sfâșiate pe jumătate care nu se vindecă, mor”.

scandalu

Poezie. Asta este cartea lui Backman. Poezie și metafore ascunse printre pucuri, crose și patine. Nu asta e viața? Un meci? Un spectacol? Nu au unii momente de glorie în timp ce alții sunt spectatori? Nu victoria este cea care aruncă văluri pe ochi și un strat de poleială asupra celui victorios? Este frumusețea doar în victorie? Adrenalină nu este și în tribune? Nu este acolo unde mii de suflete cântă la unison cântecul motivațional?

„Întrebări grele, răspunsuri simple. Ce este o comunitate? Suma alegerilor noastre.”

S – Spirit de echipă. Înveți să te alături celor care sunt ca tine, cei care cred în aceleași idealuri și cei care luptă pentru aceleași lucruri. Dar oare nu este foarte ușor să îți pierzi identitatea? Nu e bine să fii singur, colegii de echipă te protejează și dincolo de gheață, dar tu te identifici mai mult cu jucătorul sau cu omul? Cine ești tu cel adevărat? Hocheistul sau adolescentul? E bine oare să înnăbuși pornirile unor bărbați în devenire? Este corect să le insufli cultul victoriei cu orice preț și orice sacrificiu?

C – Culoare. Autorul îi colorează pe toți. Le surprinde zbaterea interioară și folosește adeseori aceleași cuvinte care ajung să exprime lucruri total diferite. Depinde de cine se „ocupă” la momentul acela. Este posibil? Este. Atunci când te numești Backman și atunci când nu îți e teamă să aplici culoare. Nu îți ascunzi personajele după straturi superficiale de sclipici și perfecțiune. Le lași să fie umane, egoiste, reci și singure. Le dai culoare luptelor și sentimentelor. Zugrăvești vina în cel mai întunecat ton. Dar cine e vinovat? Cel care a greșit sau cel pe care îl considerăm noi vinovat?

A – Altruism. Oameni înclinați să îi ajute pe alții. Unii din generozitate, alții pentru că își doresc să uite motivele pentru care au ei nevoie de ajutor. Unii ar ajuta mai mult dar și-au pierdut busola. Au uitat să folosească cuvintele, se ascund în spatele tăcerii. Într-un oraș ca Bjornstad, oamenii folosesc lichidele pentru a-și mărturisi sentimentele. O bere la bar ar putea însemna „te acceptăm”, o cafea ar însemna „îți mulțumesc” sau „sunt aici pentru tine”, dar în Bjornstad multe uși rămân închise pentru Peter și Mira. În Bjornstad, hocheiul e sportul rege și jucătorii lui sunt Dumnezei în miniatură.

„Unii zic că e ca o religie, dar se înșală. Hocheiul e ca o credință. Religia e ceva între tine și alții, e plină de interpretări, teorii și opinii. Dar credința e doar între tine și Dumnezeu.”

N – Nesiguranța. Nesiguranța este sentimentul care predomină. Părinți, copii sau oameni bătrâni. Siguranța nu o primim de niciunde, nu îi putem proteja pe cei dragi și ne scăldăm în nesiguranță. Ne temem de oameni, ne temem de noi, ne temem să spunem adevărul și ne e teamă să ieșim în față.

D – Discernământ. Viața este compusă din alegeri. Uneori, alegem noi. Alteori, aleg alții pentru noi. Aleg să nu ne creadă sau să filtreze informațiile pe care noi le oferim. Este foarte greu să rămâi rațional într-o lume care te vrea etichetat, standardizat sau prostit. Unii au impresia că pot cumpăra totul. Caracterele oneste nu pot fi cumpărate.

A – Afecțiunea. Prietenia este colacul de salvare. Prietenii pe care îi ai la cincisprezece ani nu îi mai ai la alte vârste. Sunt oameni care aleg să te protejeze și oameni care ar face orice pentru a te ajuta, dar pe care nu îi poți minți. Orice-ar fi. În fața lor te simți și mai vinovat decât ești.

L – Lacrimi. Am plâns eu, au plâns personajele. Autorul s-a jucat cu sentimentele și cuvintele. A redat într-un mod absolut realist toate fricile unui părinte și spaimele unui adolescent. A subliniat importanța sportului și importanța apartenenței la un grup. Dar nu i-a înlăturat pe cei care doreau să rămână singuri. Pe cei care învățaseră prea devreme că viața e o luptă.

U – Ușurare. Spre final mi-a fost teamă. Teamă pentru personaje. Teamă pentru echilibrul lor și teamă pentru alegerile lor. Mergeau toți pe o coardă întinsă, coardă care nu suporta atâta tensiune, coardă pe care nu este loc pentru toți.

L – Loialitate. Dincolo de toate stările și de toate conflictele prezente în carte, loialitatea este sentimentul care îi leagă pe toți. Prieteni, familie sau oamenii din oraș. Toți sunt loiali sportului care le poate aduce o frântură de speranță. Toți folosesc hocheiul. Unii ca spațiu de evadare, alții ca pe un mijloc de afirmare, alții pentru a nu se mai simți singuri și mici. Accepți toate astea. Accepți până când vedeta echipei, Kevin, violează o fată și îi frânge aripile. O transformă dintr-o adolescentă normală în fata care se teme de întuneric și care se acoperă cu tăcere. Maya își pierde statutul de victimă pentru că oamenii din jurul ei îl asociază pe David cu perfecțiunea. Angajamentele lui aduceau victorii și puncte, nu viol și vânătăi. De ce o priveau pe Maya ca pe principala vinovată? Când se transformă abuzatorul în victimă? De ce nu lăsau perfecțiunea pe gheață? Pucul era în mâna lor și victoria este departe de a fi marcată pe tabela victimei lui Kevin. Unii trăiesc, unii supraviețuiesc, alții își fac dreptate. Singuri.

Citiți literele pe verticală și veți găsi numele cărții. Scrisă de un maestru păpușar, Scandalul seamănă cu un meci. Meci pe care trebuie să îl vezi cap-coada pentru a-l înțelege. Autorul este unul talentat. Unul care învață să se joace cu cuvinte și suflete. Scandalul? O carte musai. Musai de citit. Musai de păstrat. Musai. Și atât.

Descriere:

Situat în inima pădurii, Björnstad-ul pare un oraș mort. Singura șansă ca economia să reînvie este ca echipa de juniori să câștige finala campionatului de hochei. Dar pentru unii dintre tinerii hocheiști de șaptesprezece ani, educați în spiritual „doar victoria contează” presiunea devine prea mare, iar importanța pe care o dau victoriei transcende dimensiunea morală a vieții lor în comunitate. Și atunci când interesele – fie ele financiare, fie legate de glorie – devin mai importante decât oamenii, victimele devin vinovați, iar cei diferiți devin paria.

Backman aduce în discuție două subiecte de actualitate: agresiunea sexual și discriminarea etnică și de gen. Fără să arate cu degetul, fără să fie părtinitor sau să găsească vinovați, el pune pe tapet faptele, neomițând contextul, și-i lasă pe cititori să judece singuri.

“Backman regizează cu atenție evenimentele care duc la molestare sexuală, astfel încât să rezulte o constelație de rasism, ură de clasă și sexism – o dramatizare în forță a temelor acestui roman.” USA Today

17 COMENTARII

  1. Am văzut așa multe păreri împărțite despre cartea asta. Însă nu am poftă de ea momentan. Unii zic că e cea mai bună de la Backman, alții că le-a plăcut cel mai puțin. O să-mi formez și eu o părere, dar mai aștept 🙂

  2. Imi place mult autorul. Am citit Bunica… și Un bărbat pe nume Ove. Recenzia mi-a atras atenția și asupra acestei cărți. Cred că o voi comanda.

  3. Cu siguranță o voi citi, pentru ca mi-a plăcut celelalte două cărți. Felicitări pentru recenzie, e minunată. Se vede că ti-a plăcut.

  4. Reusesti sa-mi stârnești interesul cu recenzia ta. Vara asta mi-am propus sa-l citesc pe Ove, apoi o voi lua si pe asta. Frumoasa recenzia, Anca. Cartea pare interesantă.

Lasă un răspuns