Rugă – Anca R.
Cum am ajuns noi triști și apăsați?
De ce suntem zi după zi mai răi?
De ce uităm de mamă și de frați?
De ce uităm că suntem fiii Tăi?
Tu ești perfect, noi suntem chipul Tău
Dar te cioplim aievea-n lut și lemn
De ce noi, Doamne, ne hrănim cu rău?
Trimite Slava Ta și dă-ne-un semn.
Ne-am rătăcit pe căi întunecate
Și facem scut din vorbe ce rănesc
Strângem pe listă zi de zi păcate,
Uităm de tot ce-i bun, ce-i omenesc.
Cununa ta de spini nu e uscată
Îi punem noi mlădițe zi de zi,
Și Tu ne ierți de fiecare dată,
Tu n-ai uitat că noi îți suntem fii.
Lanțuri tu rupi doar cu a ta lumină
Zdrobești și porți grele și ferecate,
Tu, Doamne sfânt, nu ai acum vreo vină
Că noi suntem mereu plini de păcate.
Prin jertfa ta ne-nveți despre iubire,
Despre iertare și gânduri senine,
Prin Tine-ajungem noi la nemurire,
Ajută-ne, Doamne, să facem bine!
Minute versuri, Anca! Emoție și suflet bun ascund ele!
Paște fericit!