Reguli pentru a fi o fată – vă așteptați la un decalog al vieții de femeie? Nu-l veți găsi aici. Nu și aici. Societatea impune deja, încă de la naștere, o serie de reguli după care toți așteaptă ca să ne ghidăm. Cele care se împotrivesc, vocile rebele, cele care au curajul să se rupă din mulțime, cele care au suficiente cuvinte pentru a rosti alte propoziții nu sunt văzute cu ochi buni. Credeți că acestea sunt cele mai bune vremuri pentru a fi femeie? Că ești întotdeauna liberă să alegi ce dorești? Că este mai ușor? Că vocea îți va fi auzită? Eu zic să ne mai gândim un pic.
„Totul începe dinainte de a-ți putea aminti: înveți regulile pentru a fi o fată așa cum înveți să mergi și să vorbești.”
Lumea este încă plină de victime ale violenței domestice (bărbați și femei deopotrivă, dar numărul femeilor abuzate este mult mai mare), femeile încă sunt abuzate, hărțuite, desconsiderate, necrezute, judecate, arătate cu degetul. Încă li se spune: „tu ai cerut-o, tu o cauți când te îmbraci așa, tu ai dansat provocator, tu ai intrat în casa lui, tu ai ieșit cu el la întâlnire”. Nu-i ușor să fii femeie. Nu este mai ușor nici măcar astăzi. Rețelele sociale abia așteaptă un semn de imperfecțiune. Oamenii sar să dea cu piatra, să pedepsească, să emită judecăți de valoare – chiar dacă multe dintre ele sunt cu dublă măsură.
Reguli pentru a fi o fată – nu-i ușor să fii femeie
„Fii amuzantă, dar nu ieși în evidență. Fii inteligentă, dar ai multe de învățat. Nu fi fără personalitate, dar Doamne, nu face pe șefa. Fii relaxată. Fii jovială. Comportă-te ca un băiat de gașcă. De fapt, nu te comporta ca un băiat de gașcă. Fii feministă. Susține-ți surorile.”
Sunt multe femei care se pierd pe drum, care-și rătăcesc identitatea în toată această mare de acuzații fără bază solidă. Sunt și mai multe femei care sfârșesc prin a fi devorate de propriile traume și de propriile tăceri. Sunt femei care se autoizolează după ce încearcă în zadar să-și expună adevărul, care sunt hăituite, amenințate și reduse la tăcere de hărțuitori, abuzatori, necunoscuți; femei care nu mai au puterea să ridice privirea și să-i lase pe alții să privească în golul căscat în spatele ochilor și al sufletului.
„Ține minte, fato: Este cel mai bun moment din istoria lumii ca să fii tu însăți. Poți face orice! Poți face totul! Poți să fii orice vrei!
Doar atâta timp cât urmezi regulile.”
Probleme, oameni și jumătăți de adevăr
Deși povestea asta este doar un fel de trecere în revistă (ușor superficială aș spune eu) a unor probleme destul de serioase, abordând o temă care rămâne mereu de actualitate, a reușit totuși să nască în sufletul meu revolta. M-am oprit de câteva ori și m-am gândit că există multe Marine în lumea asta, că fiecare dintre ele are ceva de spus, o poveste care i-a marcat sufletul, un profesor (sau o profesoară) care a întrecut limitele și i-a lăsat cicatrici pe suflet. M-am gândit că există Marine neînțelese, arătate cu degetul, întrebate a doua sau a suta oară despre evenimentele în sine. M-am gândit că există Marine care rămân fără prieteni, fără sprijin, care devin „abuzatoare” și „distrugătoare de profesii” în ochii celorlalți.
„Nu te lăsa ușor. Nu renunța. Nu fi rece. Nu-l pune în friend zone. Nu acționa ca o disperată. Nu lăsa lucrurile să meargă prea departe. Nu-i oferi o impresie greșită. Nu-l învinovăți pentru că încearcă. Nu merge singură noaptea. Dar stai calmă! Nu-ți face atâtea griji. Zâmbește!”
Marina este o elevă eminentă, destul de populară, îndrăgostită și predispusă către drame adolescentine, greu de înțeles de oamenii mari. Evident, are materii iubite și profesori preferați, mai ales dacă aceștia știu și să se comporte altfel sau folosesc cuvinte din limbajul tineresc, încărcat de o naturalețe și un flow diferit. Când domnul Bex (așa este poreclit de elevii săi) îi oferă atenție, Marinei nu i se aprind semnale de alarmă. Ea era un copil bun, scria pentru ziarul școlii, era pasionată de literatură. Și domnul profesor era prietenos cu toată lumea, nu?
Apoi, pe nepusă masă, o conduce acasă cu mașina personală. Apare undeva unde Marina dorea să bea un latte. Apoi, într-o zi obișnuită, o invită la el acasă, de unde ar fi trebuit să ia o carte. Și o sărută. Ea pleacă, speriată de apropierea bruscă, și nu știe cum să explice celor din jur ce s-a întâmplat. Bineînțeles că prima dată se învinovățește pe ea, că își analizează comportamentul și că se întreabă ce anume a declanșat atitudinea lui. Bineînțeles că nu toată lumea o crede și că va trebui să dea o mie de explicații pentru fiecare pas făcut. Dar nu renunță. Și asta mi-a plăcut foarte mult la ea.
Reguli pentru a fi o fată – când nu renunți la adevărul tău
Așa cum v-am spus deja, romanul abordează o temă fragilă, nu prea ușor de digerat și de analizat. Însă, din nefericire, rămâne o temă actuală (chiar și dacă schimbăm câteva aspecte pe ici, pe colo). Mi-aș fi dorit ca subiectul să fie mult mai aprofundat, să fie tratat cu seriozitate și să fi fost mai multe laturi expuse. Din astfel de romane, tinerele pot învăța extrem de multe lucruri și astfel de povești pot deveni cărți de căpătâi pentru multe victime.
Înainte să vă spun de unde puteți cumpăra cartea, aș vrea să fac un mic disclaimer. Am discutat despre cum e să fii femeie pentru că acesta este subiectul acestei povești. Sunt convinsă că nu este deloc mai ușor să fii băiat, că lumea este și pentru voi plină de reguli și de neputințe. Însă, așa cum am spus, aici suntem plasați de la început în tabăra fetelor.
Reguli pentru a fi o fată este o poveste despre adevăr, suport, complexe sociale, norme sociale și sexiste, femei, bărbați și acțiuni ireversibile. Romanul este disponibil la Editura YoungArt și poate fi cumpărat de aici.
Publicată în: May 2024
Tip copertă: hardcover
Pagini: 240
Traducere: Alexandra Cica
