Recenzii

Recenzie: Somerset – Leila Meacham

20786534_812682555571715_684726887_n.jpg
Cu fiecare carte bună pe care o citesc pierd câte puțin din mine. Cum aș putea să descriu toată bucuria, nostalgia, pe care am resimțit-o pe parcursul lecturii? Cum aș putea măcar să nuanțez puțin din valul de căldură pe care l-a imprimat în sufletul meu? ”Somerset” nu este doar o poveste de dragoste. ”Somerset” este o saga de familie demnă de a fi pusă pe același raft cu ”Pe aripile vântului” și ”Nord și Sud”.
Știți cum a fost această carte? Imaginați-vă o parcelă de pământ pe care o însămânțați cu semințele dorite. Acum vă așezați și vă uitați la spectacolul vieții. Nu este de ajuns să le oferiți semințelor doar un sol fertil. Ele au nevoie de apă, de lumină, de soare și de dragoste. Dar uneori, nici astea nu depind direct de voi. Furtună, vânt, vreme urâtă, secetă, foc și dăunători, pierderi într-un cuvânt. Cam așa e și Somerset. Un regal al vieții.
Leila Meacham scrie cu emoție, cu sensibilitate și cu mult suflet o poveste minunată. O poveste a unei generații întregi întrepătrunsă cu marile schimbări ale Texasului. Toate aceste shimbări survenite în societate au rolul de a transforma, decima și dărâma principiile pe care familiile fondatoare ale orașului Howbutker fuseseră construite.
Deși cartea de debut a autoarei a fost ”Trandafiri”, fanii și soțul ( pe care îl apreciez pentru impulsul oferit) au îndemnat-o pe autoare fie să continue povestea din acel roman, fie să vorbească despre perioada în care plantația Somerset a luat naștere. Nu aș fi apreciat o continuare a romanului ”Trandafiri”, ”Somerset” a fost o idee mult mai bună.
Eu am iubit întotdeauna cărțile care surprind esențele vieții și tradițiile în jurul cărora se construiesc familii și se cimentează relații de prietenie. ”Somerset” le are pe toate, așa că lectura a fost una frumoasă, complexă și completă. M-am simțit ca la un festin în care s-au perindat dinaintea mea meniuri complicate de emoții și stări sufletești. Cu fiecare pagină întoarsă am trăit alături de personaje, am pierdut, an câștigat și m-am îndrăgostit fără limite. Personajul feminin central și-a câștigat un loc pe raftul cu trofee din sufletul meu de cititor. Jessica, despre ea este vorba, a fost o legendă vie pentru familia ei. A fost alinare și sprijin, a fost stâlpul familiei și omul care avea tot timpul încă puțin de dat pentru oricine. Dar nu fusese întotdeauna o persoană echilibrată. Trăise cu pasiune pentru cauzele în care credea, iar la un moment dat aceleași cauze aveau să o condamne. Atunci nu știa că acea condamnare va deveni cea mai mare binecuvântare a vieții ei.
Silas Toliver iubea pământul. Știa tot ce trebuia să facă în fiecare sezon, știa cum să amortizeze cheltuielile și cum să investească și mai mult în pământ. Dar tatăl lui voia să îi dea libertatea. Libertatea pentru a face ceea ce își dorea. Silas nu înțelesese niciodată testamentul tatălui său care îl favoriza în totalitate pe Morris, fratele mai mare a lui Silas. Morris era un Toliver, dar nu respira dragostea de pământ specifică lor. Silas fusese căsătorit și rămăsese văduv când fiul lui venise pe lume. Acum era logodit cu frumoasa Lettie care îl adora pe fiul ei vitreg Joshua.
Deși conacul impozant în care locuia îi putea oferi stabilitate și o viață aparent fără griji, Silas voia să fie stăpânul propriului pământ și al propriilor decizii. Alături de Jeremy Warwick, fiul celor mai buni prieteni de familie, voia să ajungă în Texas și să devină deschizător de drumuri. Auziseră că acolo puteau cumpăra pământ ieftin și că puteau beneficia de anumite privilegii. Familiile Warwick și Toliver erau prietene, se aflau pe picior de egalitate din punct de vedere financiar, dar aveau un pact: nu se împrumutau unii de la alții. Așa, prietenia lor era, cumva, în siguranță.
Dacă Jeremy nu ducea lipsă de fonduri pentru cele cinci luni neîntrerupte de călătorie, cât dura drumul până în Texas, Silas nu putea afirma același lucru. Se împrumutase deja de la Conrad Wyndham pentru a cumpăra niște căruțe cu coviltir pe care avea să le închirieze familiilor care aveau să îi însoțească spre o viață mai bună. Doar că revoluțiile izbucnite în Texas, pământul negru al făgăduinței, și mișcările politice ale vremii, făcuseră câteva familii să se răzgândească. Silas avea acum căruțe noi pe care nu avea cui să le închirieze sau să le vândă, nu avea niciun ban, iar fratele lui refuza să îl ajute din dorința de a o avea pe viitoare lui cumnată în jurul lui.
Salvarea (sau condamnarea lui) avea să vină de la omul căruia deja îi era îndatorat prea mult. Wyndham era un om puternic, deținea sclavi ca oricare moșier din regiune, dar era recunoscut ca fiind corect și generos. Fiica sa, Jessica, fusese trimisă la Boston pentru a studia. Bostonul era pe timpul acela centrul mișcării aboliționiste și funcționau deja ”căile ferate subterane” prin care sclavii fugari erau ajutați să se depărteze da pedeapsa stăpânilor. Jessica își alimentase propriile convingeri și era cunoscută pentru ideile sale anti-sclavie. Cultivase și o prietenie ciudată, pentru ei, cu fiica bucătăresei lor. Isabel, alintată Tippy, devenise nu numai prietena Jessicăi, dar și confidenta și colega ei la școală. Tippy era talentată și inteligentă, iar Jessica o aprecia extrem de tare.
Când tatăl și fratele ei află de implicarea ei în ascunderea și încercarea de evacuare a unui fugar, pentru Jessica va urma cea mai neagră perioada a vieții ei. Avea de ales între a fi dusă la mănăstirea pentru carmelite, cunoscută pentru asprimea regulilor, și a se căsători cu Silas. Vă amintiți că Silas era logodit? Ei bine, avusese tatăl ei grijă să nu mai fie. Îi făcuse acestuia o propunere prea tentantă pentru a fi refuzată. Silas avea nevoie de bani, Carson avea nevoie ca fiica lui să fie dusă cât mai departe înainte să atragă și mai mult atenția celor din Sud.
Înainte de plecarea convoiului, mama lui Silas încearcă să îi oprească ambiția fiului său. Îi spune atunci că nimic din tot ceea ce se făcea pe un astfel de sacrificiu nu avea să fie rezistent și că asupra lui se va abate un blestem . Deși nu dă importanța vorbelor ei, Silas va trăi toată viața sub incidența lor. Orice greutate care se abate peste moșie, fiecare pierdere pe care va trebui să o îndure, va fi însoțită de teama că blestemul mamei sale era adevărat.
Călătoria lor spre Texas va fi și călătoria spre cunoaștere. Amândoi făcuseră un compromis, iar căsnicia care nu pornește din dragoste, este posibil să nu dureze. Ei aveau nevoie de zece ani, atât dura contractul dintre Silas și socrul său, apoi erau liberi. Doar că Jessica începe să se îndrăgostească de cel ce îi devenise soț.
Multe detalii le vom afla din jurnalele intime pe care le va ține Jessica din dorința de a scrie mai târziu istoria familiilor fondatoare ale orașului Howbutker.
Silas învață să o iubească pe Jessica și construiește alături de ea visul său. Somerset era o plantație prosperă. Împreună îl aveau pe Thomas care creștea frumos alături de Joshua. Pântecele neroditor al soției sale era motiv de frământare continuă pentru Silas, care credea că Somerset și membrii familiei Toliver se aflau sub incidența blestemului.
Împărțită în patru părți, în fiecare parte autoarea prezentându-ne altă etapă din viața familiei Toliver și a prietenilor săi, ”Somerset” urmărește un șir lung de împliniri și de pierderi. Moarte, divorț, infidelitate, război, îndepărtarea sclaviei, sunt doar câteva dintre firele care s-au unit pentru a ne reda nouă această poveste minunată.
Romanul are ceva din dulcele și cumințenia clasicului, dar reușeste să adune sub cupola lui toată măreția și schimbarea unui secol. Am trecut prin abordări diferite, am resimțit beneficiile și prejudiciile unei legi ce a revoluționat lumea, am fost martorii invențiilor, am asistat din confortul fotoliului nostru pentru citit la parcursul unei generații cu tot ce a reprezentat viața pe plantația Somerset. Dacă nu aș mai avea ”Trandafiri”de citit aș avea o lacrimă în colțul ochiului. Oricum am plâns. Am plâns de fiecare dată când am pierdut un personaj pe care l-am adorat. Iar la final am plâns din nou, dar am fost liniștită și împăcată. Parcursul unei generații se termină aici. Urmează o altă generație Toliver. Oare va trăi și aceasta alimentată de orgoliu și de dragostea pentru pământ? Se vor face compromisuri? Câte pierderi vor mai exista?
Recomand cartea iubitorilor de povești istorice și de frumos. Nu aveți cum să nu fți cuceriți de un asemenea roman!
Despre carte:
Colecția Cele mai frumoase romane de dragoste (prezenta ediție)
Nume original: Somerset
Autor: Leila Meacham
Număr pagini: 607
Traducere: Oana Celia Gheorghiu

11 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *