Recenzie: Clipa – Douglas Kennedy

Clipa – un roman emoționant.

”Când o poveste nu e poveste? Când o trăiești.” 

Încă de când am închis coperta de la ”Jocurile destinului” am știut că vreau mai multe cărți semnate de Douglas Kennedy. Dacă în romanul mai sus menționat m-a surprins prin faptul că a scris cartea la persoana întâi din perspectiva unei femei (și a reușit să surprindă toate acele ”chițibușuri” specifice urmașelor Evei), acum m-a cucerit cu o poveste de dragoste pe care am trăit-o intens împletită cu o ficțiune istorică bazată pe evenimente reale- Berlinul împărțit de Zid.

”Pentru că ceea ce vrem toți tare mult eu chiar am găsit. Si apoi am pierdut tot…

Există drumul. Ziua cea nouă. Lucrurile care ne așteaptă. Speranța în ceva revelator și profund. Gândul că s-ar putea să nu-ți mai iasă în cale. Nevoia de a ne spune că trebuie să mergem înainte. Dorința de apropiere afectivă. Teama inerentă apropierii. 

Și, între toate astea, există și…

Clipa. Clipa care poate să schimbe totul. Clipa care nu poate să schimbe nimic. Clipa care ne minte. Sau clipa care nu spune cine suntem, ce căutăm, ce vrem să dezgropăm…și poate nu vom dezgropa niciodată. 

Oare suntem vreodată cu adevărat eliberați de clipă?”

Cât înseamnă o clipă?

V-ați gândit vreodată la cât înseamnă o clipă? Zbaterea unei aripi de fluture, un clipit, o bătaie de inimă, un suspin… Puțin, foarte puțin. Dar cât de multe poate schimba o clipă? Câte decizii bune sau nu? Câte iubiri se nasc și mor într-o clipă? Câți oameni au doar o clipă? Diferența dintre fericire și tristețe nu se măsoară tot într-o clipă?
Cartea asta a fost muzica ochilor mei. Mi-a ”cântat”, m-a adormit, m-a legănat și m-a purtat pe aripi de vis. Mi-a scris pe suflet o poveste intensă care s-a aflat la doar o clipă de dragostea pe vecie. M-a purtat prin toate cele șapte opriri ale Crucii când mi-a descris o bucată de istorie și un colț de lume despărțit de un zid pe care tot oamenii l-au ridicat. Lacăte, controale, garduri cu sârmă ghimpată, un oraș care își poartă cu tristețe haina războiului și își lasă trecătorii să îi vadă rănile, colaboratori și turnători, spioni și victime…și între toate acestea un el și o ea care dansează pe notele vibrante ale inimii lor.

                                    ”Clipa a venit. Clipa a plecat. Dar nu ne putem ține de clipă, ea este exact asta: o clipă. 

Primele pagini ale cărții ni-l prezintă pe Thomas Nesbitt, un bărbat trecut de 50 de ani. Thomas purta cu el traumele pe care le trăise încă din copilărie. Devenise un om temător, neîncrezător și destul de introvertit. Transpunea toate gândurile și stările sale în cărțile de călătorii pe care le scria. Dacă pe plan profesional nu se putea plânge, pe plan personal…viața lui era doar un șir de clipe ratate.
După decesul tatălui său, Thomas realizează eșecul căsniciei sale și se hotărăște să se mute și să divorțeze. Se pare că tragedia morții tatălui său îi redase sensul vieții.
Thomas purta pe umerii săi o taină despre care nu voia să vorbească nimănui. Și poate nici noi nu am fi aflat nimic dacă trecutul nu i-ar fi bătut la ușă. Un plic adresat lui expediat de nimeni alta decât dragostea vieții lui, femeia care îl iubise pentru o clipă și care îl învățase ce înseamnă fericirea: Petra Dussman.

Acțiunea face acum un salt în trecutul lui Thomas și ne dezvăluie culisele unei povești de dragoste intense și distrugătoare.

Dragoste pe timp de război

”În probleme de inimă nu există adevăruri. Există realități momentane.”

”Clipa. Cea mai nestrunită formă de plăsmuire imaginabilă. Iubirea pură, nebună.”

După ce prima sa carte de călătorii se dovedește a fi un succes, Thomas își alege următoarea destinație de călătorie: Berlin. Trebuia să observe prin ochii unui american un oraș împărțit în două, mentalități diferite, să captureze sumbrul și griul unei lumi îngenunchiate de ideologii și politică, să afle poveștile de viață ale oamenilor simpli cărora le era frică să mai trăiască și să mai spere.

” Poate că Zidul chiar asta era: o pânză pe care se puteau reflecta temerile și contradicțiile sale interne.”

Nu voia să fie privilegiat, voia să simtă viața din Berlinul real, așa că, ajunge să împartă chiria unui apartament cu un pictor narcoman. Deși la început nu i-am acordat prea mult credit, Alastair s-a dovedit un sensibil și un prieten de nădejde.
Thomas ajunge să lucreze la Radio Liberty, un post de radio unde li se permitea celor din ”sectorul american” să își expună viziunile. Acolo o întâlnește pe Petra, femeia care avea să se ocupe de traducerile sale și să îi fure inima. O plăcuse din prima clipă, i-a cedat inima din a doua…dar toate încercările lui s-au lovit de zidul din jurul inimii Petrei. Fusese avertizat de atitudinea de piatră a femeii, dar cum să îi poruncească inimii năvalnice? Cum să și-o scoată din gând în timp ce lucra? Cum putea să vorbească despre Berlinul în care ea locuia fără să îi vadă chipul cu ochii minții?

Dragoste și suferință

Fericirea lui atinge cote alarmante atunci când și Petra se pare că îi împărtășește sentimentele. O dragoste ca o văpaie, acaparatoare, puternică, intensă. Nimic nu le umbrea fericirea, nimic nu ar fi stat în calea planurilor lor de viitor. Sunt împreună mai tot timpul, cu excepția orelor de muncă și a celor în care Petra dispărea fără vreo explicație și se întorcea cuprinsă de o tristețe fără seamăn.
Petrei îi era greu să creadă în fericire. Viața ei fusese un șir lung de compromisuri și pierderi. Suferise mult și îl pierduse pe cel mai scump bărbat din viața ei: fiul său. Forțele de ordine – Stasi- îl încredințase pe Johannes unei familii din Berlinul de Vest, o familie care se potrivea mai bine normelor germane.

Thomas voia să o ajute să evadeze din această lume care îi produsese numai suferințe, voia să o ia de nevastă și să aibă un copil împreună. Petra zâmbea și încuviința. Viitorul părea luminos departe de griul și zidurile reci ale Berlinului.
Și totuși..în viața de bărbat de 50 de ani a lui Thomas nu există vreo Petra. El are o fiică cu altă femeie și locuiește în America. Ce se întâmplase în Berlin? Unde era Petra și de ce dispăruse dragostea lor?
Tot ce s-a întâmplat între ei pe mine m-a cutremurat. Eram confuză, dar nu m-am grăbit să judec. Eram sigură că există o explicație plauzibilă și am sperat că toul va avea o rezolvare. Nu a fost așa cum mi-am dorit eu. Rezolvarea a venit, dar nu în maniera în care mi-am dorit-o eu. Însă modul în care autorul a ales deznodământul m-a emoționat mult mai mult și m-a determinat să mă despart cu și mai mare dificultate de personajele acestei cărți.

Clipa – o poveste de viață

Deși eu sunt fan ficțiune istorică, povestea asta mi s-a părut cam la o sută de file depărtare de cartea perfectă. Mi-au plăcut mult detaliile istorice, dar aș fi preferat să nu mai resimt experiența autorului pe alocuri, îmi altera percepția asupra lui Thomas.

Este o carte bună, o carte care emoționează, cucerește inimi și elucidează din zecile de întrebări care încă mai planează asupra marilor evenimente din istoria lumii. Personajele sunt într-un număr redus, contrar așteptărilor mele după ce am văzut numărul paginilor, dar așa m-am putut concentra mai bine pe poveste, i-am simțit văpaia și durerea.
Cu siguranță voi mai căuta cărți semnate de acest autor și cu siguranță este o carte pe care o recomand!

Mulțumesc tare mult celor de la targulcartii.ro pentru exemplarul oferit! Dacă sunteți curioși, cartea o puteți achiziționa de pe site-ul lor când aceasta va reveni pe stoc. Dacă nu aveți răbdare până atunci, puteți profita de reducerile de până la 80 % la cărțile din anticariat! Nu se știe niciodată peste ce comori dați!