Am pornit la drum cu numeroase preconcepții. Am deschis cartea ușurel și am fost pentru câteva minute prizoniera fricii mele. Mă gândeam că nu îmi va fi pe plac. Că are un număr mare de pagini și că m-ar putea plictisi. Știam de câteva scene mai fierbinți dintre cei doi protagoniști și recunosc, că așa scoase din context cum le văzusem eu, mă cam speriaseră. Mă gândeam că indiferent de povestea creionată pe parcursul volumului, mintea mea se va încăpățâna să rămână blocată și nu va putea să tolereze astfel de scene.
Apoi am făcut pauză și mi-am adus aminte de tot ceea ce citisem eu despre și cu scoțieni. Știam că erau duri, barbari, că unii nu părăsiseră niciodată valea în care se născuseră și astfel erau conduși întreaga lor viață de cutumele nescrise ale satului, de percepțiile eronate asupra a tot ceea ce se întâmpla în lume. Știam că erau viteji, dar se temeau de vrăjitoare și de-asta nu scăpau ocazia de a le arde pe rug.
Am citit la un moment dat că pentru ei musafirii erau foarte importanți. Astfel că în funcție de importanța celor care le călca pragul, gazdele erau nevoite să le accepte orice moft musafirilor, chiar dacă asta însemna împărțirea aceleiași femei. Odată ce mi-am reîmprospătat aceste informații în minte și m-am scuturat de orice recenzie, părere sau cotație, altfel au stat lucrurile.
Nu știu ce aș putea să vă spun în plus, sau dacă mai există persoane care să nu știe în mare despre ce este vorba în această serie. Am să vă spun pe scurt, apoi voi preciza ce mi-a plăcut mie în acest prim volum. Poate vă formați mai ușor o părere.
Claire Randall era infirmieră. Fusese prea mult timp martora durerii războiului și a suferințelor soldaților ca să se lase influențată de banalități. Am perceput-o ca pe o femeie hotărâtă, curioasă și puternică.
După încheierea războiului, Claire merge în Scoția alături de Frank, soțul său, pentru o a doua lună de miere. Puteau să se bucure unul de celălalt și de dulcea lentoare a timpului neafectat de război, iar Frank putea să cerceteze trecutul unui strămoș de-al său care se pare că avusese o viață foarte interesantă.
Claire ajunge la Craig na Dun, niște pietre mari aflate pe un deal, din dorința de a aduna cât mai multe plante medicinale. Era fascinată de misterul ce plana asupra acestor pietre și a asemănării lor cu cele aflate în Anglia. Nu avea de unde să știe că între două pietre apropiate se afla un portal care putea să o arunce în trecut, mai exact în anul Domnului 1743.
Confuză și ușor amețită, Claire nu realizează la început unde se află. Bărbații îmbrăcați în kilturi și zgomotele de fundal le consideră ca făcând parte din turnarea vreunui film. Numai că un dragon îmbrăcat în vestă roșie (nu sunt dragoni reali :), sunt doar ofițeri ai armatei) și brutalitatea lui îi ridică un mare semn de întrebare. Este salvată de alți bărbați la fel de furioși și de puternici, bărbați care râdeau de înfățișarea ei. Rochia ei albă cu bujori roșii din 1945 trecea drept cămașă de noapte în 1743.
Claire este prinsă în vâltoarea evenimentelor, mai ales că unul dintre bărbați era grav rănit. Meseria ei nu îi lăsa timp să gândească, doar că în anul în care nu existau antibiotice, anestezic și săli de operații, ea era nevoită să se descurce doar cu plante. I se pune rapid eticheta de vindecătoare și este dusă la conacul lui Colum până ce aveau să se lămurească dacă era doar o femeie sau un spion englez.
Frank ne-a fost descris ca un om blând și atent. Nu este prea prezent în acest prim volum, dar exact asta am apreciat. Am putut să cred percepția lui Claire, am prețuit amintirile ei cu el și detaliile despre el nu mi-au afectat gândurile despre Jamie, scoțianul care îi va schimba pentru totdeauna viața lui Claire.
Am apreciat că autoarea i-a ”dat” această meserie lui Claire. A făcut mai ușoară fuziunea între cele două lumi, Claire din 1943 și-a găsit mai bine și mai repede locul în 1743. A câștigat încrederea scoțienilor, mai ales că aveau nevoie de abilitățile ei. Meseria ei a fost generatoare de conflicte și de semne de întrebare, veți vedea că ea va fi suspectată de vrăjitorie, așa că acest lucru mi-a asigurat doza de suspans și de acțiune. I-am simțit dragostea și furia, am înțeles fiecare decizie a ei și pot să spun că la fel aș fi procedat și eu. Viitorul ei din 1945 avea să fie incert pentru că multe lucruri s-au schimbat odată cu incursiunea ei în lumea din 1743.
Jamie este personajul meu preferat, cel puțin până acum. A suferit tare mult în cei 23 de ani ai săi, și deși era pe jumătate sălbatic, a avut câteva replici de-a lungul cărții care m-au făcut să uit toate neroziile lui. Jamie este victima destinului și a legilor după care erau conduse clanurile scoțiene. Deși nu pregeta o secundă din a scoate sabia și a ucide, Jamie m-a impresionat cu onoarea și demnitatea lui. Nu o dată sare în apărarea oricui are nevoie și primește bătaia care ar fi revenit unei fete de 16 ani pentru rea purtare. M-am întrebat de multe ori cum putea să poarte în el calitățile care făceau din el, pe rând, gentleman și fiară.
Diana Gabaldon scrie cu măiestrie. Tehnic și vizual. Te poartă în zgomot de copite de cai și de săbii ciocnite prin tărâmul sălbatic locuit de scoțieni. Te face să înțelegi mai bine lumea aceea vitregă condusă de reguli stabilite de cei de la putere. Te determină să te revolți când vezi atâta tortură, să te minunezi de ușurința cu care a creionat de la zero o lume demult apusă.
Dacă scoatem din context anumite pasaje, gânduri sau acțiuni, nu facem decât să stricăm echilibrul seriei scrisă de Gabaldon. Dacă am trece tot ce se întâmplă în carte prin filtrul prezentului, multe lucruri ar scandaliza opinia publică. Nu uitați că nu exista tehnologie. O veste ajungea după câteva săptămâni de la nașterea ei. Vrăjitoarele erau arse pe rug, astăzi sunt plătite. 🙂 Comparații și obiecții putem face câteva ore de acum încolo. Dar nu ar fi corect, Nu degeaba autoarea a încadrat acțiunea în acea perioadă ofertantă. Mă gândeam doar că dacă ar fi fixat-o în contemporan, cartea ar fi fost plină de divorțuri și statusuri pe Facebook. Singurele constante ar fi rămas valoarea, dușmanii și trădarea.
Una peste alta, cartea merită citită. Este o lectură antrenantă, palpitantă și extrem de ofertantă în trăiri de toate genurile. Personaje complexe, dar fir narativ extrem de explicit și de ușor de înțeles. Vouă ce părere v-a lăsat cartea?
Seria a apărut la Editura Nemira (primele patru volume) și pot fi găsite chiar aici:
Călătoarea, Talismanul
Cercul de piatră #1, Cercul de piatră #2
Tobele toamnei #1, Tobele toamnei #2
Mie îmi place mult, cu excepția ultimului volum care a fost mai plin de detalii.
Am auzit ca are greseli de al tipar si ca e plina de descrieri plictisitoare. Totusi,nu stiu de ce ma fascineaza cartea asta si chiar as vrea sa o citesc. 🙂
Frumoasă recenzie am citit si mi-a plăcut foarte mult.
Vă mulțumesc mult!!
Ah, o carte dupa inima mea, iubesc cartile cu scotieni si cartile History, iar seria asta le combina pe amandoua. Din pacate, am citit doar primele 3 carti din serie, abia astept sa le iau si pe restul.
Și eu le iubesc!!
Calatoarea este in topul cartilor preferate. Abia astept sa citesc Crucea de foc. Ce-i drept, am toate volumele publicate in limba engleza, dar de lene astept varianta in limba romana.
Eu mai am de citit Cercurile și Tobele.
Le am pe toate, dar nu am găsit timp pentru ele. Tu le-ai citit?
[…] CĂLĂTOAREA – DIANA GABALDON […]
[…] Călătoarea […]
[…] 14. CĂLĂTOAREA – DIANA GABALDON […]
Deși nu cred că ar fi o carte pe gustul meu, mi-a plăcut foarte mult recenzia ta. Cred că ai dreptate cu fragmentele scoase din context, care nu m-au atras foarte tare, însă este cu totul altceva când citești întreaga carte. Poate aș fi încercat-o din curiozitate dacă ar fi fost mai subțire, însă grosimea ei mă cam sperie. :))
Si pe mine m-a speriat mult numărul de pagini. Acum sunt curioasa sa vad ce mai pune la cale.
Abia aştept să citesc recenziile tale şi pe mai departe. ☺
Si mie mi-a placut foarte mult cartea si imi place perspectiva ta asupra ei! O carte complexa, bine documentata si foarte bine scrisa!
Exact! M-a surprins plăcut!
Eu sunt dintre persoanele care încă nu a citit romanul… Nu am nici cea mai bagă idee, nici nu am vrut să am 😀 Citind recenzia ta, sunt aproape sigură că mă va încânta… Abia aștept să o citesc. Felicitări pentru recenzia extrem de tentantă! <3
Îți mulțumesc! Eu sunt sigură că îți va fi pe plac! Stilul Dianei Gabaldon este unul extrem de acaparator!
Chiar îți asteptam cu nerăbdare recenzia… Mă bucur ca ți-a plăcut cartea. Este una dintre favoritele mele. Încă susțin ca îți trebuie o anumită cultura pentru a citi cartea. Și o anumită vârsta… Felicitările mele, Anca!
Îți mulțumesc! Este un roman minunat!
Si mie mi-a plăcut la nebunie, dar nu avea cum sa nu îmi placă, pentru ca contine doua elemente despre care as citi continuu (roman istoric si scotieni). Jamie este si preferatul meu Anca, am ras si am suferit pentru el pe parcursul celor 3 volume citite de mine pana acum si abia astept sa citesc continuarea.
Mie îmi spui? Eu mai am de recuperat. Stau numai cu gândul la Talismanul. ♥️
Mai stii cand imi ziceai ca imi trimiti cartea sa o citesc eu mai intai? 😛 Nu am citit-o, insa ma bucur ca te-ai incumetat sa o citesti si ca ti-a placut. Fiind roman istoric, in mod sigur mi-ar placea si mie. <3
Știu, știu. :)) Da cum tu nu te încumetai să îmi spui..mi-am făcut eu curaj. Nu regret. :))
Nu știam că este și carte. Eu urmăresc filmul pe Netflix : Outlander. Din câte îmi dau seama filmul respectă destul de bine cartea.
Așa am înțeles și eu. Am vorbit cu o prietena care se uita la film. O carte este echivalentul unui sezon, așa am înțeles. Sunt primele patru scoase până acum. Scriitoare scrie la al nouălea care este și ultimul.
Abia astept sa o citesc si eu! Recunosc, am asteptat sa vad ce impresie iti face tie… Felicitari pentru recenzie!
Îți mulțumesc! Nu pot compara complexitatea ei cu romanele lui Martin. Dar este un roman bun. Am simțit cartea că pe o privire in istoria Scoției.
Este o carte minunata!