Recenzii

Recenzie: Amintirile inimii – Kim Vogel Sawyer

amin.jpg
Insomnia ce m-a afectat aseară a avut și o parte bună: am terminat de citit romanul ”Amintirile inimii”. A fost dragoste la prima vedere în ceea ce privește coperta, așa că trebuia să aflu și povestea. Este prima carte creștină pe care o citesc. Am găsit pasaje care invocau bunătatea lui Dumnezeu și dragostea oamenilor pentru El, am întâlnit fragmente ce făceau referire la Psalmi sau la diferite pasaje din Biblie. Nu mi-a displăcut, ba din contră, am înțeles că uneori asta este tot ce au orfanii: credința și un singur Tată.
Povestea este una extrem de încărcată emoțional, în ciuda simplității limbajului folosit și a numărului redus de personaje. Este un roman care reliefează importanța legăturii de sânge, un roman al căutării identității proprii și al luptei cu viața. Povestea, deși este o ficțiune, se bazează pe niște evenimente ce s-au petrecut între anii 1854 – 1929, când o sută cincizeci de mii de copii orfani au fost trimiși din est în vest cu cele ce au fost denumite ulterior ”trenurile orfanilor”. Unii au fost adoptați, alții au fost retrimiși în alte cămine, iar cei mai puțin norocoși au crescut pe străzi.
În acest roman, aflăm emoționanta poveste a trei frați de origine irlandeză, ce rămân orfani mult prea devreme în urma unui incendiu. Singuri și fără alte rude în New York-ul anilor 1886, copiii sunt luați de un ofițer de poliție și duși la orfelinat. Maelle, Matthew și Molly nu mai aveau decât câteva lucruri ce le-ar fi putut aminti de casă: o Biblie care avea pe o pagină numele membrilor familiei lor, o poză de familie unde apăreau toți cinci și câteva scrisori de-ale părinților legate cu o fundă roz.
Deși îi promisese tatălui său că va avea grijă de frățiorii săi, Maelle devine și mai neputincioasă decât era. La cămin bebelușii locuiau la un etaj, iar fetele și băieții separat la alte două. Cu Molly nu putea să stea, dar putea rămâne alături de Matthew. Ofițerul de poliție și doamnele de la cămin credeau că este băiat datorită tunsorii sale, iar ea devine Mickael din Maelle.
Pentru că erau prea mulți în orfelinat, iar ei nu se puteau adapta acestui mediu, vor fi trimiși în Missouri cu trenul pentru a fi adoptați de alte familii. Maelle primise asigurări că vor rămâne împreună la aceeași familie. Doar că în Missouri drumurile li se vor despărți. O familie bogată, familia Standler, o va lua pe micuța Molly cu toate încercările ei de a-i împiedica. Molly avea un anișor, păr roșu și ochi verzi. Maelle a sărutat-o pe obrajii plini de lacrimi și i-a dăruit Biblia familiei și promisiunea că o va căuta cândva.
Un fotograf ambulant o ia pe Maelle crezând că e băiat, dar îl acceptă și pe Matt la rugămințile ei. Credea că vor rămâne împreună măcar ei doi, dar fotograful care locuia într-o căruță, nu avea loc pentru doi copii, așa că îl dă pe micuțul Matt unei familii care își dorea un băiețel. Maelle nu uită să îi dea și lui o amintire a vieții lor împreună, fotografia lor, și îi jură că îl va găsi oricât timp îi va lua.
Îi regăsim pe toți trei peste șaisprezece ani și peste multe necazuri. Își trăiau viața separați unul de celălalt. Maelle crescuse alături de cel pe care îl numea acum unchiul Richard, devenise ea însăși fotograf ambulant și deși văzuse multe orașe frumoase, drumurile ei păreau să ducă spre Missouri, locul în care drumul lor comun se împărțise deodată în trei drumuri paralele.
Molly fusese crescută în puf, educată ca o adevărată doamnă, iubită și cocoloșită. Acum, era logodită cu Glenn, un alt tânăr cu o avere considerabilă, dar era tristă pentru moartea părinților săi. Durerii ei fără margini i se adaugă o doză de dramatism când fratele ei Reginald îi spune adevărul despre originile ei și îi aruncă în fața Biblia familiei naturale. Debusolată și sigură că totul nu era decât o capcană, apelează la Glenn, dar acesta, după ce află că documentele adopției ei erau autentice, rupe logodna cu ea. Îi oferă însă două variante: fie devenea amanta lui, fie mergea în Missouri pentru a lucra ca servitoare. A ales demn și a trebuit să dea piept cu lumea și cu o viață cu care nu era obișnuită.
Matt rămăsese doar doi ani în casa familiei adoptive. Când seceta a lovit, a fost trimis din nou la orfelinat de unde a ajuns să muncească pentru un domn Jenks care era renumit pentru relele tratamente asupra orfanilor ce munceau pentru el. De Jenks îl legau multe amintiri nefericite și datorită lui era acum un fugar. Nu putea avea un cămin stabil și era tot timpul pe drumuri. Un anunț pentru un loc de muncă la o fermă îl va duce și pe el în Missouri.
Vă dați seama ce urmează, nu? Emoție în stare pură!
Este o carte extrem de sensibilă, de simplă și de caldă. O carte ce pune accent pe lucrurile care contează cu adevărat în viață: credința și familia. V-o recomand cu mult drag!

Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *