Rămâi cu mine este un roman care subliniază fragilitatea iubirii și analizează cele mai întunecate colțuri ale sufletului uman. Cu cartea asta a fost dragoste la prima vedere. Am găsit-o pe Libris și am știut că trebuie să se alăture suratelor ei din colecția Musai.

„Conținând elemente de fabulă, o poveste de dragoste, o dramă de familie și un strop de mister, Rămâi cu mine are câteva ceva pentru aproape toată lumea, fără să semene, în același timp, cu nimic altceva.“ Bustle

Rămâi cu mine este un roman cu și despre iubire, despre maternitate, compromisuri și constrângeri sociale. Aș fi vrut ca autoarea să privească și mai în profunzime toate aceste aspecte, să primesc mai multe informații despre o țară despre care nu știu mai nimic. Nigeria este un loc al contrastelor. Mai ales când vine vorba de Nigeria anilor 1980, perioadă în care acest ținut a fost zguduit de revolte politice și sociale. Nu vă temeți de contextul istoric, este foarte puțin exploatat și este mai mult urmărit impactul pe care îl au revoluțiile asupra familiilor menționate în carte.

“Motivele pentru care facem ceea ce facem nu sunt întotdeauna cele pe care și le amintesc ceilalți. Uneori mă gândesc că facem copii pentru că să lăsăm în urmă pe cineva care să explice lumii, după moartea noastră, cine am fost.”

Rămâi cu mine - Ayọ̀bámi Adébáyọ̀
Rămâi cu mine – Ayọ̀bámi Adébáyọ̀

Rămâi cu mine – un roman despre căsnicie și maternitate

Mi-a plăcut mult subiectul ales, dar m-au amețit puțin alternările perspectivelor. A fost o abordare curajoasă, mai ales că autoarea ne spune povestea unui cuplu. Dacă privim chestia asta din punct de vedere occidental, într-un cuplu sunt mereu două persoane. Dar cum este să te afli într-un stat în care poligamia este firească, presiunile sociale îți apasă umerii și frustrările te invadează zi după zi? Cedezi, te lupți sau faci compromisuri? Câte puțin din toate a făcut Akin, personajul masculin din poveste.

” Înțelegeam deja că toată furia fusese o paradă. Ceva care-mi fusese la îndemână ca să mă apăr de rușine. Furia e mai acceptabilă decât rușinea.”

Rămâi cu mine – dar până când?

Akin mi-a dat impresia omului speriat de ce-ar fi putut spune gura târgului, genul de om care nu își asumă minusurile dacă astea îl fac diferit de stereotipurile societății. Sunt de acord cu faptul că e greu să lupți împortiva celor care cred cu habotnicie în tămăduitori sau obiceiuri care par la limita imposibilului. Dar ar fi putut încerca. Dragostea lor merita orice sacrificiu. Yejide mi-a rupt sufletul de câteva ori. Durerea ei a fost reală, palpabilă și nu de puține ori mi-am dorit să pot intra în poveste pentru a o îmbrățișa.

„În noaptea asta văd veioza pe care mi-ai dăruit-o la câteva săptămâni după ce ne-am căsătorit. Eu nu puteam dormi pe întuneric, tu aveai coșmaruri dacă lăsam neoanele aprinse. Veioza a fost soluția ta. Ai cumpărat-o fără să-mi spui că vei găsi un compromis, fără să mă întrebi dacă vreau o veioză. Și, în timp ce-i mângâiam piciorul din bronz și admiram plăcile de sticlă colorată din care era făcut abajurul ei, tu m-ai întrebat ce aș salva din casă dacă ar fi să ia foc. Fără să mă gândesc, am spus pe copilul nostru, chiar dacă nu aveam copii. Ce, ai spus, nu pe cine. Dar ai părut puțin lezat că, deși crezusem că te referi la o persoană, nu mă gândisem să te salvez pe tine.”

E de – ajuns iubirea?

” În plus, ce s-ar alege din dragoste dacă n-am forța la maximum adevărul, fără aceste versiuni îmbunătățite ale noastre pe care le afișăm ca fiind singurele existente?”

V-ați întrebat vreodată câte decizii luăm forțați de așteptările pe care cei din jur le au mereu de la noi? Sunt sigură că destule. Poate vinovată este societatea sau cultura în care trăim, poate de vină suntem noi, părinții sau soții. Vom fi mereu forțați să trăim la limita dorințelor noastre. Dar alegerile rămân mereu în mâinile noastre.

Yejide știe două lucruri: vrea să fie mamă și nu vrea să fie poligamă. Nu e de acord să trăiască împărțindu-și soțul cu altă femeie, nu vrea ca pruncul ei să ajungă să trăiască așa cum fusese ea nevoită să o facă.

De patru ani de zile sunt căsătoriți Yejide și Akin. Și pruncii nu apar. Vă întrebați cumva cine este considerat vinovat? Mda. Yejide. Ea este slabă, ea nu se roagă de ajuns, ea nu știe cum să atragă sarcinile în viața ei. Și pentru că pântecul acesteia rămâne infertil, soacra ei îi prezintă lui Akin săptămânal femei care ar fi acceptat să fie soții numărul doi. Akin nu spune nu, era sătul de prăpastia care se căsca între el și familie și între el și Yejide. Dar am simțit că dinamismul căsniciei lor, lucru pe care l-am apreciat foarte tare, a fost potolit numai prin acțiunile lui. Nu i-a oferit prea mult suport lui Yejide în această luptă. Și a trecut prea repede peste niște momente dramatice din viața acesteia. Disperarea ei, foamea cu care își dorea un copil… toate acestea au împins-o către niște acțiuni și credințe vecine cu nebunia.

Rămâi cu mine – până unde mergem în numele iubirii?

Rămâi cu mine exploatează niște subiecte foarte interesante, dar și-a cam pierdut din dinamism pe parcurs. Și-a recăpătat stratul de emoție pe final, dar asta nu m-a făcut să uit total de zecile de întrebări care mi s-au tot rotit prin minte în timpul lecturii. Personajele sunt foarte bine alcătuite. Autoarea le construiește stare cu stare, defect cu defect, emoție cu emoție. Le simți zbaterea interioară, încerci să le înțelegi deciziile. Aici nu am avut probleme cu cartea. Stilul de scriere este unul simplu, dar cred că tocmai asta îi asigură fluiditatea și „lipicioșenia” aia pe care o simți de la primele pagini.

Mi s-a părut că autoarea ar fi putut renunța la contextul istoric. Nu mi s-a părut relevant pentru poveste. Sau că măcar ar fi putut aduce mai multe elemente despre aceste evenimente sau despre culoarea locală. Și mi-a mai părut rău că s-a pierdut în detalii și explicația pentru toate acțiunile nu prea a mai stat în picioare. Mai ales că pe unele nu le-am înțeles deloc, puteau fi evitate, dat fiind istoricul relațiilor. Vai, ce rău este să te învârți în cerc fără să poți pune direct degetul pe punctul nevralgic!

Rămâi cu mine este o altfel de analiză a unui cuplu. Ayọ̀bámi Adébáyọ̀ ne obligă să ne confruntăm cu niște decizii care nu sunt la îndemâna oricui. Dacă v-am trezit curiozitatea, Rămâi cu mine poate fi cumpărată de pe Libris, chiar de aici. 

An aparitie: 2019

Autor: Ayobami Adebayo

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Musai

Editie: Necartonata

Editura: GRUPUL EDITORIAL ART

Nr. pagini: 392

Titlu Original: Stay With Me

Traducator: Iulia Gorzo

2 COMENTARII

Lasă un răspuns