Piatră de hotar – Monica Tonea, recenzie

Piatră de hotar este un volum de proză scurtă. Ascunde între paginile sale povestiri și reflexii, gânduri și nostalgii, pasiuni și bucăți de viață. Sinceră să fiu, proza scurtă mă sperie. Tocmai de asta am decis să dau o șansă volumului semnat de autoarea Monica Tonea.

Proza scurtă încă este un domeniu necunoscut pentru mine. Abia am început, la fel de timidă precum un șoricel, să îi „rod” marginile. Credeam că voi avea parte de o lectură ușoară, dar m-am înșelat. Piatră de hotar. Nimic nu ar descrie mai bine volumul de povestiri și reflexii. Piatră de hotar în existența unui ins, existență pe care autoarea o surprinde și o descrie cu o mână fermă. Interesant este faptul că fie că este vorba de un bărbat sau de o femeie, Monica Tonea reușește să redea fidel emoțiile personajelor sale. Piatra de hotar simbolizează (pentru mine) momentul acela în care toată existența noastră capătă o altă turnură. Ne îndrăgostim, pierdem sau câștigăm oameni, ne schimbăm sau ne revoltăm, ridicăm capul deasupra tuturor și privim în direcția bună. Și lăsăm un semn. Unul în calendar, altul în suflet. Să știm că ăla a fost momentul în care nu ne-am mai împotrivit chemării interioare.

Piatră de hotar – volum de introspecție

Observator atent, autoarea culege parcă fărâme din existența oamenilor întâlniți întâmplător pe stradă. Își imaginează poveștile lor, motivele care îi mână către schimbare, evocă episoade scurte de introspecție. Rezultatul? O carte care privește în adâncul tău.

Nu este o lectură confortabilă. Nu este pentru orice moment al zilei sau pentru orice om. Povestirile sunt scurte, dar au o estetică și o încărcătură aparte. Stilul este unul elegant, plin de metafore și construcții care ajută cititorul să își formeze o părere cât mai clară. Nu am intuit că va fi o călătorie atât de solicitantă. Recunosc, unele pasaje au avut nevoie de două citiri. Mă temeam că privesc în direcția greșită și apărea inevitabila întrebare: „ce a vrut autorul să spună?”

Momente actuale sau bucăți de trecut, îmbinate toate de mâna fermă a autoarei, povești de dragoste împărtășite sau nu. Pe toate le veți găsi în acest roman. Veți deveni prin intermediul ei un martor, exact tipul de martor care pare să fie și autoarea.

Piatră de hotar – declarații și gânduri

Pe parcursul celor zece povestiri din prima parte, autoarea evocă momente cruciale, farmec local, dileme existențiale. Pe unele le-am citit cu sufletul la gură, pe altele mai greu. Încercam mereu să privesc dincolo de cuvinte. Partea a doua, compusă din cele șapte reflexii, a fost mai aproape de sufletul meu. Mi s-a părut că am descoperit mai multe emoții, mai ales în ultima reflexie. O scrisoare emoționantă către mamă. M-a dat complet peste cap.

Piatră de hotar nu este o lectură accesibilă, mai ales pentru cei care nu citesc proză scurtă. Nu este o lectură ușoară pe care să o uiți a doua zi. Eu am citit-o mai greu și nu sunt sigură că am înțeles-o peste tot, dar am apreciat atenția pentru detalii, dragostea și respectul pentru cuvântul scris, deschiderea și aplecarea către frumos a autoarei.

Este o lectură care te poate da peste cap, una care rămâne în suflet drept piatră de hotar.

Romanul a apărut la Libris Editorial și poate fi cumpărat de aici.  

An aparitie: 2019

Autor: Monica Tonea

Categoria: Literatura Romana

Editie: Necartonata

Editura: LIBRIS EDITORIAL

Format: 210 x 130 mm

Nr. pagini: 240