„Pasăre cântătoare” este un roman descoperit din întâmplare. Fetele de pe grup au povestit așa frumos despre el încât nu am rezistat tentației. Nu știam despre carte mai nimic și nici nu intuiam cât de tare mă poate da peste cap o carte cu două sute de pagini. 

Sindromul Asperger nu îmi este necunoscut. L-am mai întâlnit de multe ori în lecturile mele și am fost intrigată încă din vremea la care l-am descoperit prima dată. Există atâtea sindromuri cu nume mai mult sau mai puțin ciudate. Unele sunt atât de neobișnuite încât nici nu ți-ai închipui că există. Toate sunt rele. Dar acesta mi se pare cumplit. 

Pasăre cântătoare -lecție despre prietenie

Pentru cei ce nu știu, Sindormul Asperger înseamnă asta: 

Sindromul Asperger este o tulburare care face parte din spectrul autist şi care se caracterizează prin dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte interacţiunea socială şi comunicarea nonverbală, alături de modele repetitive ale comportamentelor şi intereselor. 

Medicii pot stabili diagnosticul sindromului Asperger la copil atunci când cel puțin 3 din 4 simptome sunt îndeplinite:

  • incapacitatea de a înțelege cum cred alții și de a se transpune în situația altor persoane.
  • incapacitatea de a înțelege limbajul non-verbal, „ceea ce nu este spus” și de a „citi printre rânduri”.
  • vorbire întârziată, vocabular sărac
  • comportament repetitiv

Copiii cu sindrom Asperger sunt supradotați intelectual (IQ peste 130) și de foarte multe ori excelează în domenii ale științelor exacte sau artelor (cu precădere în muzică, desen, artă fotografică).

Caitlin – o minune de copil

Caitlin este Specială. Este extrem de talentată la desen și este extrem de dulce în călătoria ei prin lumea asta pe care nu o cunoaște. Caitlin își pierduse mama, apoi fratele. Devin pierise împușcat într-un atac armat. Devin era bun. Era pasărea cântătoare a lui Caitlin. Școala lui fusese atacată de un individ. El fusese în calea unui glonț. Un glonț le dă total viața peste cap. Tatăl ei este distrus. Ea vede. Și știe că trebuie să privească persoana pentru a afla mai multe lucruri, dar uneori nu se prinde. 

Îi este greu să înșeleagăsensul cuvintelor. Și mai greu este să simtă ceva. Nu înțelege ce e acea empatie, nu vrea prieteni și nu vrea să facă parte din vreun grup. Are întâlniri cu o doamnă simpatică, știe pe de rost tabelul cu emoții și știe ce înseamnă spațiu personal și cum să spună mulțumesc, dar nu simte asta. O face doar pentru că așa i se spune și pentru că primește puncte care îi pot aduce anumite beneficii. 

Este atât de înduioșător să vezi lumea prin ochii ei. Să vezi cum suflețelul ăsta mic care caută mereu un loc unde să se ascundă, care nu iubește tricourile colorate și încărcate de tot felul de desene, care nu suportă să fie atinsă. Cu toate astea, Caitlin rupe barierele, dărâmă zidurile unui sindrom atât de tăios. Împăcare. Știe că ăsta este cuvântul care poate aduce liniștea în viața ei și zâmbetul pe chipul tatălui ei. Dar ce e împăcarea asta? Și cum poate să o obțină? 

Stilul de scriere este extrem de simplu, de telegrafic. Exact așa cum vorbește un copil. Simplu, dar încărcat de substrat, de emoție și de dragoste. Dragoste pură care izvorăște dintr-un suflet condamnat fără vreo vină. Am încercat să păstrez aceleași linii simple. Linii care să vă determine să înțelegeți cam cât de simplă este viața pentru unii dintre noi. Am învățat de la Caitlin să împlușez lucrurile. Adică să le adaug pluș moale tuturor muchiilor ascuțite pe care le voi întâlni în viața mea. Să adaug un strat de pluș grijilor și lucrurilor urâte. Să nu uit că bucuria vine din lucrurile mici. Și să nu uit de cei de lângă mine. Am putea chiar să împlușm câte ceva împreună. Este o carte de citit cu ochii minții larg deschiși. Una care se citește printre rânduri și care are darul de a-ți rămâne în inimă. Mie mi-a rămas. 

An aparitie: 2017

Autor: Kathryn Erskine

Colectie: Youngart

Editura: GRUPUL EDITORIAL ART

Nr. pagini: 200

Traducător: Iulia Pomaga

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

5 COMENTARII

Lasă un răspuns