Pacientul este un roman cu un potențial uriaș. Știu că toată lumea a potrivit imediat acest roman cu Pacienta tăcută. Pacientul și Pacienta tăcută, romane psihologice construite aproape pe același schelet. Dacă în cazul lui Alex Michaelides, finalul mi-a oferit exact doza de nebunie pe care o așteptam, în cazul lui DeWitt nu a mai fost așa.
Pacientul s-a înscris pe lista romanelor care m-au dezamăgit. Doar pentru finalul cu iz supranatural, final pe care nu mi l-am dorit. Era teren pentru a construi alt deznodământ. Existau posibilități, autorul putea să se adâncească în alt scenariu. Aceasta a fost alegerea sa și o respect, dar îmi rezerv dreptul de a nu fi mulțumită de ea.
Pacientul – granița dintre nebunie și supranatural
Nu aș vrea să spun prea multe despre acțiunea cărții. Nu este un roman plin de detalii și de răsturnări de situație, așa că, aș vrea să vă las fiecăruia bucuria descoperirii. Trebuie să spun că mi-a plăcut modul în care acest roman a fost prezentat, nu cred că am mai întâlnit un roman alcătuit pe acest schelet. Construit pe baza unor postări succesive pe internet, Pacientul ne dezvăluie povestea unui medic psihiatru măcinat de întrebări și îndoieli.
„Un roman de debut percutant și înfricoșător… Narațiunea și intriga sunt captivante, construite pe incursiuni îndrăznețe în psihologie și replici dure… de o intensitate savuroasă.“ Kirkus Reviews
M-am simțit unul dintre oamenii care așteptau postările lui Parker H., medicul nostru. Așteptam fiecare capitol cu nerăbdare, deja simțeam fiorii anticipării și nici nu voiam să îmi imaginez direcțiile în care autorul ar fi putut pleca. Mai ales că, în familia medicului, exista un caz de demență. Această predispoziție mi-ar fi oferit finalul real la care am visat de-a lungul lecturii.
Pacientul se citește foarte ușor și starea de tensiune nu te părăsește deloc. Vrei să afli misterul țesut în jurul acestui pacient, să înțelegi cum de părea să cunoască punctele nevralgice ale celor din jur și de ce era ținut departe de toți. Eu voiam să îi cunosc părinții, să știu de ce nu au căutat ajutor și în altă parte, să îmi spună mai multe despre copilul nevinovat care a intrat în acest ospiciu. Sunt atât de multe întrebări acolo… Și l-am apreciat pe Parker H. pentru curajul și pentru nebunia sa.
Pacientul îți cunoaște toate secretele
Pacientul venise în acest institut la o vârstă fragedă. Și trecuseră treizeci de ani de atunci. De treizeci de ani stătea închis între acești pereți, nediagnosticat încă, lăsat pe mâna diferiților medici care avuseseră nenorocul de a-l avea drept pacient.
Parker H. era medic rezident și avea avântul celui care începe un capitol nou. Fusese remarcat datorită inteligenței sale și părea să nu se dea bătut foarte ușor. Institutul care îl avea ca pacient pe Joe era aproape o ruină, pacienții veneau și plecau. Doar Joe rămânea acolo, asistând permanent la degradarea lui și a spațiului care îl ținea prizonier.
Măcinat de întrebări și mânat de ideea că ar fi putut avea un diagnostic pentru faimosul pacient, Parker H. se aruncă în cel mai greu caz al carierei sale. Și pentru asta avea nevoie de acces complet la dosarul acestuia. Numai că, din păcate, dosarul fie era incomplet, fie era greșit construit. Lipseau piese importante, detalii despre îngrijire și medicamentație.
Care pe care
Joe avusese câțiva medici curanți, dar toți renunțaseră la el. De ce? Ce era atât de grav în legătură cu Joe?
Întâlnirea dintre Joe și Parker este una a naibii de normală, una care te face să te îndoiești de propria sănătate mintală. De ce vedeai umbre acolo unde nu existau? Ai fost manipulat până aici? Ai crezut de la prima strigare ceea ce ți-a fost oferit? Ți-ai făcut cumva o imagine greșită?
„Narațiunea din Pacientul construiește pas cu pas o teroare care va acapara cititorul într-un lanț neîntrerupt de spaime.“ New York Journal of Books
Pas după pas, nesiguranța începe să muște. Din sufletul tău și din cel al doctorului. Ce se întâmplă? Cine este Joe?
Pacientul este un roman alert, plin de tensiune și nesiguranță. Umbrele își arată jocul în colțurile camerelor și ale minții, întrebările înțeapă imaginea de ansamblu. Mi-a plăcut mini discursul de la sfârșit, a aruncat o lumină diferită asupra modului în care ne raportăm la anumite situații. Și m-a făcut și mai furioasă pentru acel final pe care l-am primit.
Pacientul a apărut la Editura Litera și poate fi cumpărat de aici.
