Omul focului – Joe Hill, recenzie, Editura Herg Benet

Omul focului – un roman cu un subiect original și captivant. Mi-a plăcut și mai tare pentru că mi-a hrănit întrebările despre cum ar arăta sfârșitul lumii. Cred că toți ne întrebăm cum ar arăta ultimele zile ale bătrânei noastre planete. Viziunea autorului se apropie cel mai tare de scenariul meu. Numai că el este mai plin de imaginație, un pic mai sadic și un pic mai insensibil.

Romanul ar fi fost unul de cinci stele, dar (da, acel „dar” minunat) a fost un pic prea lungă. Mi s-a părut că nebunia cu epidemia focului cădea din când în când pe locul doi. Că totul se muta cu luminile din dotare asupra relațiilor interumane, luptelor pentru putere și strategiilor urzite cu dibăcie. Nu este un lucru rău, dar e ca și cum ai privi măreția focului de la sute de metri depărtare. Intensitatea lui se simte numai în primele rânduri.

„-Solzu’ Dragonului e ca orice alt lucru care provoacă foc, Soră Grayson. Îl poți folosi ca să arzi ceva până la temelie… sau ca să îți luminezi calea către altceva mai bun.”

 

Omul focului – un roman original

Omenirea este afectată de o epidemie care ucide pe capete. Nu este nimic obișnuit la ea. Este atipică și toată lumea arde, la propriu. Oamenii își transmit unul altuia virusul (Draco incendia trycophyton) atunci când se ating piele pe piele. Primele semne ale bolii sunt niște pete maro, gălbui care apar pe corp și temperatură ridicată. Când se adună laolaltă câțiva infestați, deznodământul este unul singur: combustie spontană.

Nimeni nu știe de unde a apărut și ce îl cauzează. Speculațiile sunt multe și pericolul de infestare crește: sporul virusului se transmite și prin cenușa contaminată. Primele semne ale bolii apar într-un interval de opt săptămâni și se știe sigur că ultimul organ afectat este creierul. Virusul nu trece nici de placentă, așa că, femeile însărcinate afectate pot naște prin cezariană.

Omul focului – o poveste captivantă

 „Când cuiva îi este frig și tu împarți cu el pătura ta, amândurora vă va fi mai cald decât v-ar fi fost de unul singur. Oferi celui bolnav medicamentul, iar fericirea lui îți va fi ție medicament. Cineva probabil cu mult mai deștept decât mine a spus că iadul sunt ceilalți. Eu spun că ești în iad atunci când nu oferi celui care are nevoie, pentru că nu suporți să ai mai puțin. Ceea ce dai este propriul suflet. Trebuie să avem grijă unul de altul sau vom păși pe tăciuni, pe chibrituri gata să fie scăpărate.”

Drama omenirii atinge dimensiuni paroxistice. Tot mai mulți oameni infestatți, disperarea atinge cote alarmante și panica ar putea ucide la fel de mult ca virusul.

Harper Grayson este o asistentă pragmatică și dedicată. Nu degeaba i se pune că seamănă cu Mary Poppins. Nu poate sta acasă, așa că, se oferă voluntar la un spital pentru a identifica pe purtătorii virusului. Într-o zi, salvează un băiețel care suferea de un apendice inflamat, dar nu asta îi rămâne în memorie. Și-l aduce aminte pe bărbatul care însoțea copilul și care era îmbrăcat ca un pompier. Era un om dur, ochii lui ascundeau povești nespuse și era capabil de orice pentru a-l salva pe Nick. Harper nu știa că viața îi va aduce din nou împreună, în cu totul alt loc și alte conjuncturi.

Deși are grijă ca să poarte mereu costumul etanș și să facă dușul dezinfectant, Harper ia virusul. Perioada nu putea fi una mai nepotrivită. Harper află că este însărcinată. Pentru Jakob, soțul femeii, nu mai contează vestea noii vieți. Disperarea mușcă din sufletul lui și îi propune soției un plan de rezervă: sinuciderea. Jakob nu are cum să înțeleagă sentimentul matern care înflorește în inima lui Harper. Teroarea sălășluiește în lume, dar pacea se naște în pântecele ei.

Omul focului – o poveste despre decizii

Când Jakob încearcă să îi facă rău, Harper decide să fugă. Nu mai stă pe gânduri și folosește un fluier pe care îl primise de la doi necunoscuți. Nu pusese mare preț pe întâmplarea aceasta, dar se pare că fluierul micuț  îi poate salva viața.

„Solzu’ Dragonului era glonțul, însă frica era degetul care apăsa pe trăgaci.”

Harper află în curând că în mijlocul pădurii trăiesc izolați peste o sută patruzeci de infestați. Ei găsiseră calea de mijloc. Nu luptau împotriva virusului, învățau să trăiască cu el. Se adunau să se roage și își controlau Sporul. În loc să ardă, „solzii” lor începeau să strălucească. Învățau să împartă tot ce aveau cu cei apropiați, luptau pentru supraviețuire și doreau să rămână nedescoperiți de patrulele care îi căutau.

„Suntem o casă din cărți de joc. Dacă și măcar o singură carte nu mai sprijină partea ei de greutate, întreaga tabără va ceda.”

Pentru Harper, fiecare zi este o lecție. Dar învață prea repede că și în sânul unui grup atât de mic pot avea loc disensiuni și lupte pentru putere. Nu toată lumea o primește cu brațele deschise, mai ales că ea nu prea le acceptă modul după care aleg să se pedepsească atunci când membrii greșesc.

Omul focului – un roman apocaliptic

Pompierul își face apariția și în această tabără. Era un membru de bază, chiar dacă el se retrăgea cât mai departe de oamenii de aici. Ducea cu el o vină care îl măcina treptat și Harper este decisă să îi afle povestea, Pompierul este cel care se poate „juca” cel mai bine cu focul. El îl poate transforma în bilă sau îl poate trimite sub formă de pasăre Phoenix.

Vor reuși ei să țină piept problemelor din grup? Vor reuși să rămână departe de ochii patrulelor?

Eu am avut o relație de dragoste-ură cu acest roman. Mă tot împiedicam de paragrafe mai greoaie și ziceam că las deoparte cartea. Fix atunci se întâmpla ceva în carte și mă trezeam cu ea „lipită” de mâinile mele. Nu este o lectură greoaie așa cum mă temusem eu la început. Se citește destul de ușor în ciuda numărului mare de pagini. Acțiunea este destul de antrenantă, numărul redus de personaje înlesnește lectura.

A fost prima mea întâlnire cu Joe Hill și se pare că nu va fi și ultima. Mi-a plăcut că și într-un roman cu iz apocaliptic, autorul a inserat morală: trebuie să fim uniți și empatici.

Romanul a apărut la Editura Herg Benet și poate fi comandat de aici.

No 1 New York Times Bestseller • Premiul Locus 2017 • Premiul Goodreads Choice 32017

Autor: Joe Hill

Colectie: Cartile Arven

Editura: HERG BENET

Nr. pagini: 800

Titlu Original: The Fireman

Traducător: Alexandru Voicescu