Nevăzuții / The unseen – Katherine Webb ***Recenzie

După ce am citit cartea de debut a autoarei mi-am dorit să o citesc și pe cea de-a doua, pentru că mi-a plăcut atât stilul de scriere cât și modul prin care alege să ne facă cunoscută povestea. Aidoma lui Kate Morton, acțiunea ei se conturează parcă după o schemă: un secret din trecut așteaptă în prezent ca să fie descoperit și elucidat. Deși și în prima carte a fost la fel, nu am simțit nicio repetiție, nicio asemănare, ba chiar am admirat originalitatea ideilor.

În „Nevăzuții” ideea de bază se inspira din alte lucrări ale unor scriitori consacrați în domeniul Teosofiei. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă cunoștința lucrurilor divine.

Să nu va gândiți că romanul acesta este unul științific, nicidecum, doar că prin aceasta precizare înțelegeți mai bine activitatea unui personaj și ideile în care credea.

În 2011 este descoperit cadavrul unui soldat din războiul mondial, atât de bine conservat încât i se puteau încă vedea trăsăturile, plus o cutie foarte bine sigilată care conținea două scrisori. Aparent, nu erau scrise de cineva familiar pentru că formula de adresare nu sugera asta iar ce era și mai intrigant, era faptul că aceste două scrisori nu erau succesive, dar ambele evidențiau același lucru: un secret oribil care era păstrat, o crimă odioasă rămasă nedescoperită și un copil rămas fără tată.

Ryan, cel care se ocupa cu studiul cadavrului, o cheama pe Leah, fosta lui iubită, o jurnalistă extrem de curioasă care abia așteaptă să își bage nasul în treburile altora. Chiar dacă Leah pare îngrozită la gândul ca va fi alături de Ryan, misterul trebuie elucidat. Așa că Leah începe reconstituirea traseului soldatului și ajuns general în 1911, când… .

1911…anul sufragetelor. Anul în care femeile doreau să își exercite dreptul la vot, când se dorea egalitate și dărâmarea diferenței dintre sexe. Cat era menajeră în casa tatălui său. Singurul ei beneficiu era că tatăl ei dorea să îi dea o educație, în ciuda faptului că ea venise pe lume dintr-o relație extraconjugală, iar ea știa deja sa citească și să aibă propriile idei. Devine sufragetă și ea, combatantă pentru drepturile femeii. Asta îi aduce însă închisoare. Este arestată împreună cu prietena ei iar arestul lasă urma adânci și în viata și sănătatea ei.

Prin intervenția stăpânului său, mai exact a tatălui său de care nimeni nu știa, este eliberată și trimisă în casa unui paroh pentru a fi slujitoare. Dar Cat nu își poate reveni, este o fire liberă și nu poate fi nici condiționată, nici dirijată, așa că adaptarea nu este tocmai ușoară.

În casa unui paroh ai fi zis că trebuie să domnească liniștea, așa era și în aparență, dar existau probleme conjugale care se vor agrava odată cu sosirea în viața lor a lui Robert Durran, un teosof care îi insuflase ideile sale și preotului.

Albert, parohul, era încredințat că văzuse pe pajiștea din jurul casei sale Elementalii, acele ființe imateriale, supreme și neprihănite, așa că îl invită pe Robert pe termen nedeterminat în reședința sa, ba mai mult îi și spune  de faptul că nici măcar nu își consumase căsătoria, lucru care o rănește  pe Hester și adâncește prăpastia dintre ei.

Cat a fost singura persoana care nu a căzut în capcana lui Robert, rădăcinile neîncrederii ei în oameni erau prea adânci, nici măcar Elementalii nu le puteau scoate.

Toate personajele cărții vor fi legate de un secret, același secret teribil menționat și în scrisorile soldatului. Cine este criminalul? Cine moare? Cine este copilul rămas fără tată?

***

Deși cartea mi-a fost pe plac, finalul mi-a lăsat un gust amar. Nu povestea din 2011, ci cea din 1911. Știu că viața este nedreaptă, dar uneori simt nevoia ca lucrurile să fie lămurite și să aibă un final pozitiv, cel puțin în cazul personajelor vitregite de soartă.

Cartea o puteți găsi chiar  aici, unde aveți și reduceri, iar detalii despre autoare găsiți aici. Mulțumesc Editura All!