Necunoscuta - Mary Kubica
Recenzii

Necunoscuta – Mary Kubica, recenzie

„Necunoscuta”, Mary Kubica – sau ce înseamnă un roman lipsit de clișee. Ce i se poate întâmpla unui om care adună multe cărți? Să le lase mult și bine pe rafturi să îl aștepte. Sunt atât de multe titluri, atât de mulți autori puși pe lista „de încercat”. Mary Kubica rămăsese pentru mine o necunoscută. Am primul ei roman apărut la noi, Fata cea bună, dar îl șterg de praf, îl răsfoiesc și îl las acolo. Nu știu de ce nu am avut încredere în el.

Pe „Necunoscuta” nu o puteam lăsa cu aceeași soartă. Și bine am mai ales! Este un roman bun, foarte bun a fost pentru mine. Nu am prevăzut nimic, nu m-am așteptat la așa întorsături și nici nu mi-am mai stabilit limite la un moment dat, am lăsat totul să se întâmple.

Necunoscuta - Mary Kubica
Necunoscuta – Mary Kubica

Necunoscuta – un roman surpriză 


“Cuceritor, fără nimic previzibil” (Kirkus)

Povestea s-a insinuat repede în sufletul meu și personajele mi-au fost dragi de la prima vedere. M-am identificat cu Heidi până la un punct. Apoi, am transformat-o în obiectul analizei mele. Voiam să știu ce traume ascunde în suflet, de unde izvorăște toată acea nesiguranță a ei, de ce nu se poate lăsa iubită.

„Necunoscuta” nu este doar o carte. Este o lecție de viață, o prelegere despre importanța profunzimii într-o lume tot mai condusă de aparențe. Desfaci strat după strat și rămâi uimit de câte lucruri sunt ascunse vederii. Este un roman care naște întrebări și trezește suspiciuni. Este un roman care solicită atenție și analiză. Altfel, riști să rămână tot o cauză necunoscută pentru tine. Și nu vorbim aici de calcule exacte și de științe precise. Vorbim despre viață, viața aceea în care totul este posibil, în care traumele mutilează suflete și îmgenunchează destine.

Heidi este personajul în jurul căruia planează cele mai multe jocuri de lumini. Pare un diamant. Are atâtea fețe pe care cititorul trebuie să i le descopere. Este un om bun, doar că, dezvelind strat după strat, te întrebi cine este ea cu adevărat.

Heidi își dorise dintotdeauna o familie numeroasă. Soarta nu rezervase asta pentru ea și tânăra femeie își canalizase energia în altă direcție: ajuta alte familii. Conducea un ONG pentru imigranți și își dedicase complet viața lor. O iubea pe Zoe – fiica ei rebelă, îl iubea pe Chris – soțul ei răbdător, dar tânjea mereu după altceva.

O întâmplare nefericită din viața ei îi stabilise deja modul în care se raporta la lume. Și tot aceasta era explicația pentru modul ei introvertit de a privi lucrurile. Am avut impresia că lumea ei nu mai are culori, are doar alb și negru, nonculori. Nu înțelegeam de ce nu discuta cu soțul ei și nici de ce acesta părea că rămâne orb la luptele pe care Heidi le ducea în înteriorul său. Oare nu îi trădau gesturile sale nesiguranța? Oare nu îi vedea tristețea din privire?

Heidi era exact genul ăla de om atent la lumea din jurul lui. Nu avea cum să nu o remarce pe Willow. Adolescenta părea speriată, era foarte slabă și părea nederanjată de ploaia rece care cădea. Problema și mai mare era că în brațele ei, într-o păturică roz, se ascundea o mogâldeață de copil. Dacă tăcerea lui Willow trăda exact spaima pe care o avea față de lumea din jur, plânsul bebelușului cerea ajutor. Zbiera după el.


“Un thriller psihologic superb, uluitor” (Publishers Weekly)

Necunoscuta – lecții de viață 

Deși nu a fost ușor deloc, Heidi știe cum să o facă pe Willow să se apropie de ea. Îi oferă atenție, dar fără să o sufoce sau să îi încalce limitele de siguranță pe care Willow învățase să le lanseze. Heidi este convinsă că tânăra poartă o poveste prea mare și prea grea pentru umerii ei fragili, dar știe, din experiență proprie, că are nevoie de timp pentru a lăsa oamenii să o cunoască. Cine era Willow și de ce era singură pe străzi? Cum de nimănui nu îi păsa de soarta ei?

Încercam pe măsură ce întorceam paginile să ghicesc cursul poveștii. Nu mă așteptam la răsturnarea aceea de situație. Trebuie să recunosc că a fost foarte inteligentă mișcarea autoarei! A alternat frumos planurile și nu mi-am dat seama de la început, ba am fost și mai curioasă, mai confuză și mai prinsă de tot ceea ce se derula sub ochii mei.

Dacă aveți impresia că semăn cu un cățel speriat care „dă roată” unui lucru, să știți că nu sunteți prea departe. Așa este. Mă tot învârt în jurul romanului pentru că nu vreau să vă spun prea multe lucruri. Povestea asta este un ghem pe care trebuie să îl deșiri de unul singur. Trebuie să îi suprinzi tușele, nodurile și textura. Nu tot timpul este o lectură ușor de parcurs. Sunt enumerate niște întâmplări care ar fi putut dărâma pe oricine. Am strâns din pumni și m-am gândit dacă lucrurile astea chiar există în realitate. Există. Și viața bate filmul. Și cartea.

Te întrebi cât de mult poate schimba viața ta o decizie mică? Foarte mult, inimaginabil de mult. Realitatea deraiază și tu ești prins în lupta dintre rațiune și sentimente.

„Singurii monștri pe care i-am întâlnit vreodată au fost oamenii.” – Povestitorul, Jodi Picoult

 

Dacă nu mi-aș dorit atât de mult să aflu ce s-a întâmplat cu adevărat, ce se ascunde dincolo de aparențele perfect lustruite, mi-aș fi dorit să dureze cartea asta încă trei sute de pagini. Dacă aș fi avut puterea de a mă transpune în poveste, aș fi intrat acolo numai pentru a oferi câteva îmbrățișări. Și pentru a le cere scuze personajelor pe care le-am etichetat greșit.

E un dans frumos cartea asta. Un dans cu o necunoscută, unul dintre acelea care lasă amintiri plăcute și urme în suflet. Citiți cartea asta, merită!

Romanul a apărut la Editura Herg Benet, colecția Passport, și poate fi cumpărat de aici.

Descriere:

An aparitie: 2018

Autor: Mary Kubica

Colectie: Passport

Editie: Necartonata

Editura: HERG BENET

Nr. pagini: 400

Traducator: Laura Nureldin (Felicitările mele!)

 

O întâlnire absolut întâmplătoare dă naștere unei rețele complicate de secrete și minciuni.

Ea o vede pe adolescentă stând în ploaia nemiloasă, strângând un bebeluș în brațe. Se urcă în metrou și pleacă, dar nu și-o poate scoate pe fată din minte… Heidi Wood a fost dintotdeauna implicată în activități caritabile: lucrează la o organizație nonprofit și salvează de pe străzi pisici fără stăpân. Cu toate astea, soțul și fiica ei sunt oripilați atunci când Heidi se întoarce acasă într-o zi cu o fată pe nume Willow și cu bebelușul acesteia, în vârstă de patru luni. Aparent lipsită de locuință, adolescenta ar putea fi o răufăcătoare – sau chiar mai mult de atâta. În ciuda obiecțiilor familiei, Heidi o invită pe Willow să rămână în casa ei, împreună cu bebelușul. În următoarele zile, Heidi o ajută pe Willow să se pună pe picioare, dar, în timp ce secrete din trecutul acesteia încep să iasă la iveală, Heidi se vede nevoită să decidă până unde e dispusă să meargă pentru a ajuta o străină. Ceea ce a început ca un act de bunătate scapă cu totul de sub control, în feluri care ar fi fost imposibil de imaginat înainte.

10 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *