Îmi face plăcere să descopăr și mai mult stilul Natașei. După ce am citit în Marat despre o poveste de dragoste scrisă cu sensibilitate și profunzime, am descoperit în Nopți la Monaco o femeie puternică, perfectă în imperfecțiunea ei, iată că în acest roman am văzut și o alta latură a autoarei. Indiferent de tema aleasă, substratul este același. O paletă de tonuri și nuanțe diversificată atât de caracteristică omului și sufletului.
Unii iubesc aparențele, alții caută în profunzime și se simt nemulțumiți de ceea ce primesc. Sunt și cei care așteaptă o viață întreagă marea iubire și desigur cei care o caută tot timpul. Toți uită că cea mai mare avere o cară întotdeauna cu ei. Că dacă arunci o privire în sufletul tău găsești acolo tot ce cauți și vei înțelege că te-ai raportat greșit la lume.
Natașa, bărbații și psihanalistul mi-a dat impresia de un dans pasional în doi, un tango încărcat de erotism, pasiune și implicare. Doar că Natașa, personajul feminin, nu a avut un singur partener. A fost ca o căutare a partenerului perfect alături de care nu era nevoie să mimeze fericirea și dăruirea, alături de care putea simți muzica dragostei și tumultul interior. Natașa nu este omul jumătăților de măsură, nu este omul a câtorva note aruncate pe partitură. Suflet sensibil, mereu în căutare de întreg, de iubire și de o viață fără clișee, își începe aventura vieții.
Știa ce dorea de la viață, dar bărbații pe care destinul se încăpățâna să îi scoată în calea ei, aduceau câteva momnete iluzorii de fericire, ca mai poi fie să o părăsească, fie să afle că erau căsătoriți în căutare de aventuri. Pentru că Natașa se simte vulnerabilă și cuprinsă de o tristețe fără margini, ajunge în cabinetul unui psihanalist, la sugestia prietenelor sale. De data asta ușa nu ni se închide și discuțiile lor nu vor fi confidențiale. Vom fi martorii zbaterilor și dilemelor sale interioare, iar Natașa va vorbi despre ea, dar parcă în numele nostru.
Are câteva relații cu bărbați nepotriviți, asemeni unui fluturaș colorat. Va iubi, se va dărui, dar oare își va găsi locul și povestea de dragoste la care visează? Finalul nu m-a surprins, a venit ca un total al tuturor zbaterilor ei și mi-a lăsat o senzație plăcută și m-a determinat să o apreciez și mai tare.
Știu sună un pic ciudat, dar așa am simțit eu. Princiipiile care i se aplică ei, ar putea fi ale noastre. Uităm să ne apreciem, să ne iubim și să ne respectaăm pe noi. Ne punem bazele în cel de lângă noi și avem impresia că luma se dărâmă la plecarea lui. Autoarea subliniază în modul ei unic, prin umor și replici bine construite, unicitatea sufletului și ne arată cât de ușor uităm cât de mult valorăm.
Cartea a fost despre dragoste, eșec, libertate, pasiune și conștientizare. Un cocktail minunat în care ingredientele se armonizează perfect pentru a asigura o lectură plăcută, îmcărcată de lecții de viață, adevăr și dragoste.
Natașei, că este personajul feminin sau autoarea, îi mulțumesc pentru clipele astea încărcate de emoții și de analiză psihologică, pentru dragoste și respectul de sine, pentru umor și pentru poveștile minunate pe care ni le aduce.
Mulțumesc pentru exemplarul oferit! Acum îmi este și mai greu să mă decid care dintre cărțile semnate de Natașa Alina Culea îmi este cea mai dragă. Nu voi face podium, le unesc pe toate într-un singur loc, pentru că din toate am avut câte ceva de învățat.
[…] continuare… […]
Imi place recenzia ta. Felicitari!
Mie mi-a placut mult aceasta carte, i-am facut si eu o recenzie pe blog, daca vrei sa vezi parerea mea. Sper sa citesc cat de curand si Marat. 🙂 Felicitari!