„Moștenirea” este romanul care mi-a atras atenția încă de când Editura Niculescu i-a anunțat apariția. Promite-mi o doză de suspans și niscaiva secrete de familie și mă ai la degetul mic!
Romanele pline de mister, cu familii care păstrează secrete timp de generații întregi și tensiuni care se strâng mai tare decât un ghem de sfoară sunt întotdeauna bine venite. Însă, din motive lesne de înțeles, eu le caut și mai mult toamna. Vremea de afară, cu frigul și vântul aspru, se potrivește de minune cu un conac înțesat de amintiri, cu o anchetă desfășurată pe cont propriu, cu un palton bine strâns pe corp și cu privirile tăioase ale celor care ar putea avea ceva de spus.
„Un thriller magistral, cu persoane dispărute, personaje grozave și o mulțime de răsturnări de situație – un roman pur și simplu minunat.” – Steve Cavanagh
Moștenirea – un testament ciudat și o mică avere
Îmi place întotdeauna să mă pun în locul unui personaj din carte. Nu aleg mereu personajele principalele, știu că ele au cele mai grele piedici de trecut. În plus, nu pot să dau de fiecare dată piept cu pericolul. Puteți să mă numiți oricum, dar cine ar accepta să trăiască permanent vânat de un criminal, pe marginea prăpastiei, amenințat de nu știu câte pericole sau scenarii macabre?
De data asta, după cum e lesne de închipuit, m-am pus în locul tinerei Sarah. Și nu pentru că visez și eu la vreo moștenire de la o mătușă bogată (deși cine ar spune nu?), dar mi s-a părut interesant să trăiesc într-un conac impunător, să încerc să descifrez un mister vechi și să redeschid dosare lăsate să putrezească pe rafturile poliției. Când alegi să deschizi un dosar atât de vechi trebuie să fii conștient și de faptul că oamenii uită sau mor, că amintirile pot fi afectate de conjuncturi sau mărturisiri din afară. Că nu toți sunt încântați de o bârfă bună sau dornici de o incursiune atât de intimă în propriile vieți.
Condiții și moșteniri
Sarah Hollis nu traversa cea mai bună perioadă a vieții sale. Condiționată de agentul său literar, Sarah trebuia să scrie o carte grozavă, una care i-ar fi putut aduce liniștea în suflet și în conturile sale bancare. Învățase să se descurce pe cont propriu și încă spera că poveștile pe care le scria aveau să-i aducă suficienți bani cât pentru a dormi liniștită, fără grija zilei de mâine.
Într-o zi, pe nepusă masă, Sarah primește o veste șocantă: mătușa ei, scriitoare ca și ea, murise. Nu avuseseră cea mai bună legătură, însă cele două femei aveau multe puncte în comun. Dincolo de vestea morții cutremurătoare, Sarah mai are parte de un șoc: Evelyn Moore – mătușa moartă și bogată – înregistrase un testament video. Prin acest ultim filmuleț, Evelyn îi cerea nepoatei sale o favoare și o înștiința că va putea fi unica ei moștenitoare. Avea o singură condiție: ca Sarah să descopere adevărul din spatele misterului care-i bântuise întreaga viață.
Fără alte angajamente majore și dornică să îndeplinească ultima dorință a mătușii sale, Sarah se mută în conacul Cragmoor, care nu era altul decât locul de unde, în urmă cu mai bine de treizeci de ani, Lucy Woodfell – buna prietena a lui Evelyn – dispăruse fără urmă. Acest caz trebuie să-l rezolve Sarah. Are tot sprijinul financiar al defunctei, dar numai șase luni pentru a șterge 36 de ani de mușamalizări, tăceri și compromisuri.
Moștenirea – adevărul este bine îngropat
Sarah știe că misiunea ei nu va fi una deloc ușoară, însă bănuiește că ar putea fi ajutată de latura sa de scriitoare. Știa unde își ascunde o poveste bună punctele cheie, cum să obțină o mărturisire sau cum să constrângă emoțional pe cineva pentru a obține adevărul. Însă, cu tot șarmul său, Sarah se va lovi permanent de refuzuri, de tăceri și de încercări de tergiversare.
În plus, de parcă nu ar fi fost de ajung această dorință neobișnuită, Sarah trebuie să se confrunte cu personalul neprietenos de la conac, cu legendele sumbre care plutesc deasupra acestuia, dar și cu schițele care indicau niște tuneluri subterane misterioase. Lucy Woodfell nu fusese văzută părăsind conacul, dar dacă folosise un tunel pentru a se îndepărta de familia ei ciudată și periculoasă?
„Un roman de acțiune plin de suspans.“ – Steve Berry
Mi-a plăcut povestea. Am savurat-o pe îndelete și mi-am făcut propriile scenarii. Nu neg faptul că mi-ar fi plăcut să am parte de și mai multe răsturnări de situație, poate de personaje mai controversate. Dar este o istorie interesantă, plină de lumini și umbre, de secrete zguduitoare și de personaje periculoase.
Moștenirea – unde este Lucy?
Nu veți afla de la mine adevărul despre cazul misterioasei dispariții a lui Lucy, dar vă invit și pe blogurile colegilor mei, acolo unde veți găsi și alte recenzii: Literatura pe tocuri, Cărțile mele și alți demoni, Falled, Fata cu cartea.
Moștenirea a apărut la editura Niculescu și poate fi comandată de aici.
Autor: Howard Linskey
Număr pagini: 368
An apariție: 2024
Traducere: Evelina Selea