Mika în viața reală, romanul scris de Eniko Jean și apărut la Editura Litera, mi-a ținut companie zilele trecute. Altele fuseseră planurile mele literare, alte două titluri din grămada cărților necitite mă atrăgeau mult mai tare. Dar cartea asta, prin copertă și descriere, îmi promitea o lectură captivantă, cu momente dulci-amare, frânturi de speranță, regrete și zâmbete puse peste răni rămase necicatrizate. Cum puteam eu să o las deoparte?
Pentru că aveam nevoie de o poveste pe care să o pot urmări ușor (date fiind schimbările de acasă și numărul de animăluțe care tot crește precum voinicul din poveste), am decis să fac cunoștință cu povestea Mikăi: o femeie normală, bântuită de regrete și alcătuită din deziluzii și minciuni.
Mika – la granița dintre minciună și adevăr
Aveam atâta nevoie de cartea asta! A căzut atât de bine și de etanș peste sufletul meu, a lăsat zâmbetele să încolțească acolo unde fusese altădată doar sol stâncos. M-a atras într-o poveste pe care am simțit că o controlez și o trăiesc de la primul la ultimul rând.
Mi-a fost comod să mă plimb printre personaje, să încerc să le cunosc și să la înțeleg. Mi-a făcut plăcere să mă reîntorc la ele la sfârșitul zilelor lungi, aglomerate și obositoare. Și nu puteam adormi înainte de a mai parcurge măcar câteva capitole. Mi-era și teamă să mă gândesc la ce ar mai putea inventa Mika! Oricum, trebuie să vă avertizez! Mika este ca o bombă cu ceas. La un moment dat, prinsă în capcana lipicioasă a propriilor minciuni, Mika nu mai poate nici ea să discearnă clar linia de demarcație dintre minciună și adevăr, dintre realitatea de zi cu zi și cea închipuită.
Regrete, dragoste, speranță și dragoste
Cartea asta este bazată, dincolo de povestea care pare ruptă din viață, pe suita de emoții pe care autoarea știe să o nască, să o trimită și să o lase să atragă tot în centrul tornadei pe care o crează ulterior. Povestea asta pare, așa cum am spus și mai sus, ruptă din viața reală.
Avem nevoie să ne cunoaștem rădăcinile, să identificăm trăsăturile comune încastrate pe chipul mamei, a tatălui său a celor din familia apropiată. Avem nevoie de răspunsuri, de certitudini, de oameni la care să ne putem raporta când drumul vieții pare să ne strângă.
„Tandră și profundă, această carte m-a făcut să râd, să plâng și să aplaud.“ Lauren Kate
Regăsire sau o nouă despărțire?
Mika este un personaj pe care ai impresia că-l cunoști deja. Fără să fie idealizată sau construită din muchii perfecte și calități nenumărate, Mika pare să fie un personaj-om, purtat de viață printre obstacole, consecințe și remușcări. Dacă este ceva care să-i lipsească aproape în totalitate, atunci aș spune că Mikăi îi lipsește norocul.
Nu știu sub ce stea ghinionistă s-a născut, dar Mika noastră pare să trăiască doar pe muchiile ascuțite ale vieții. Este singura fiică la părinți și poate spune că i-a dezamăgit pe aceștia cât o sută de copii. A rămas însărcinată de foarte tânără, nu a avut o relație stabilă prea mult timp, n-a putut să păstreze prea mult vreun loc de muncă. Acum, recent disponibilizată și cu speranțele de viitor mai fragile decât aripile unui fluture, Mika știe că tot la părinții ei va ajunge să ceară ajutor.
Într-o zi, chiar când se aștepta mai puțin, Mika primește un telefon neașteptat: Penny, fiica pe care Mika o dăduse spre adopție în urmă cu șaisprezece ani, voia să o cunoască. Mika fusese în contact cu familia adoptivă a fiicei sale, avusese câteva poze ale fetei și, ocazional, câteva rânduri despre ce i se mai întâmplase acesteia. Dar nu-i știa firea, nici dorințele, nici așteptările, nici planurile de viitor. Acum, cu Penny dornică de cunoaștere și regăsire, Mika se teme tot mai tare de întunericul din viața sa. Voia ca Penny să fie mândră de ea, să o iubească și să o accepte.
Mika în viața reală – un șir lung de minciuni
Mika știa că viața lui Penny fusese tihnită și plină de iubire. Dar era sigură și că va primi cea mai incomodă întrebare: a meritat? Acum, cu toate cărțile trecutului pe masă, Mika își dorește ca să-i arate lui Penny că viața ei a mers înainte, că adopția fusese modul în care amândouă reușiseră să facă pași înainte pe un drum presărat cu greutăți și obstacole.
Nu-i greu să fabrici istorioare demne de atenție și nici excursii fascinante. Dar cum să poți jongla cu atâtea minciuni deodată? Cum să redai în viața reală toată realitatea închipuită pe care ai vândut-o singurului om de care aveai nevoie?
Din fericire, Mika avusese în viață parte de prieteni buni și aceștia o ajută să încropească, la repezeală, o viață demnă de admirație și respect. Numai că, oricât de bine intenționat ar fi, un castel din cărți de joc rămâne un castel din cărți de joc și poate cădea la prima adiere de vânt. Cum se va termina povestea celor două și dacă regăsirea este cea mai bună idee, vă las pe voi să descoperiți. Eu vă spun că am iubit fiecare rând. Că am plâns și m-am bucurat, că m-am întristat și m-am înduioșat teribil la unele faze, că m-am îndrăgostit și am suferit odată cu personajele.
Recomandare de lectură
Este o poveste care putea fi elaborată la nesfârșit, cu adaosuri de broderie, întâmplări și personaje. Dar nu asta ar fi făcut-o specială. Emoțiile acestea, toate adunate într-un ghem complicat de lână moale și noduri, au fost cele care mi s-au lipit de suflet și au lăsat în urmă o stare de bine. Iar asta nu are nevoie de alte explicații, așa-i?
Mika în viața reală a apărut la Editura Litera și poate fi cumpărată de aici.
Data Apariției : 15 mar. 2023
Autor(I) : Emiko Jean
Numar Pagini : 368
Tip Coperta : Broșată
Colectie : Blue Moon
Traducator(I) : Mădălina Voicu
