Menajera, cel mai nou roman de suspans lansat de editura Bookzone, a ajuns ieri la mine acasă. Nu i-am rezistat, trebuie să vă mărturisesc asta. Cum să reziști în fața unor secrete suculente? Cum să nu îți dorești să privești dincolo de draperiile grele și de ușile atent zăvorâte? Da, știu. Lumea are nevoie de intimitate. Lumea reală are nevoie de intimitate și de respectarea acesteia. Pentru lumea din cărți, pentru toate aceste personaje care au secrete pline de dedesubturi și adevăruri, prefer să las codul bunelor maniere deoparte. Nu mă judecați, știu că și vouă vă place la fel de mult. 😁
Menajera este primul volum al dilogiei cu același nume. Abia aștept să văd ce ne-a pregătit autoarea pentru următorul volum! Și sper ca Millie să rămână centrul poveștii. Are acel ceva pe care-l caut în fiecare personaj nou. Un strop de mister, inteligență, șiretenie, încăpățânare. Și un strop de noroc…
„Nu-i nimic, soții Winchester nu știu cu adevărat cine sunt. Nu au nicio idee de ce sunt în stare.”
Menajera – un thriller psihologic plin de suspans
Doamne, ce sarabandă de emoții a stârnit povestea asta în sufletul meu! Am început-o aseară și am petrecut până spre miezul nopții alături de ea. Nu mă puteam opri din citit. Îmi mai rodeam o unghie, mai mormăiam câteva cuvinte în barbă, îmi mai venea să scutur zdravăn pe cineva de umeri. Apoi, pentru că deja simțeam că tensiunea este mult mai intensă decât puteau sinapsele mele un pic adormite să priceapă, am pus lectura pe pauză și m-am întors în casa Winchesterilor în această dimineață.
Nu am avut mănuși de protecție, nici nu m-am echipat cu nu știu ce trusă plină de soluții miraculoase pentru curățarea petelor. Oricum, caracterele unora nu s-ar fi curățat nici dacă aș fi folosit doze generoase de înălbitor. Am revenit în casa lor pregătită să aflu adevărul, să dau piept cu el și să mă minunez de limitele pe care mințile umane bolnave le împing atât de aproape de imposibil.
„Din când în când, apare câte o carte care îți dă complet lumea peste cap. Exact așa este și aceasta. Are cam tot ce îți dorești de la un thriller psihologic: o acțiune plină de mister, personaje bune, personaje rele, personaje pe care nu știi dacă să le iubești sau nu. Dai pagină după pagină, sperând să găsești răspunsuri la întrebările tale.” – Kate
Cureți casa. Dar cum cureți o minte bolnavă?
Povestea asta mi-a adus aminte de perioada în care eu am lucrat ca internă, peste hotare. A fost cea mai grea perioadă din viața mea. Dacă fizic eram epuizată după fiecare zi de muncă, emoțional eram și mai devastată. Știți telenovelele în care menajerele stau cu privirea în pământ, sunt certate și arătate cu degetul? Alea în care mănâncă pe furiș, aplecate peste chiuvetă sau ascunse în vreun colț de debara? Așa am fost eu. Și mi se aducea aminte în fiecare zi de statutul meu de servitoare.
Millie pățește exact la fel aici. Și m-am întrebat, exact ca și în cazul meu, până unde ar putea să accepte. Millie avea mai multă nevoie de acest loc de muncă. Eliberată condiționat după ce petrecuse zece ani în pușcărie, Millie trebuie să dea piept cu schimbările produse în lume și cu scepticismul societății. Cum să se îndrepte dacă nu i se dă șansa să încerce? Acum, când libertatea ei depinde de un loc de muncă, o casă și vizitele la agentul de supraveghere, Millie știe că zilele ei se scurg pe cea mai ascuțită și mai periculoasă muchie.
Așa ajunge să candideze pentru slujba de menajeră, în casa familiei Winchester. Casa era opulentă, familia avea bani mulți și o fetiță drăgălașă. Nina, posibila angajatoare, era amabilă, deschisă și extrem de drăguță. Să-l prindă oare pe Dumnezeu de picior și să primească slujba? L-a prins și a primit postul. Orice loc era mai bun decât bancheta din spate a mașinii sau patul din celula de pușcărie. Încă nu știe ce a determinat-o pe Nina să o angajeze, dar știe că trebuie să facă orice pentru a deveni indispensabilă și a rămâne acolo.
Menajera – secrete murdare și comportament agresiv
Millie află mult prea curând motivele pentru care nimeni nu voia să lucreze în casa Ninei. Fetița acesteia era extrem de răsfățată, replicile sale fiind răutăcioase și extrem de acide. Dar nici Nina nu se lăsa mai prejos. Comportamentul femeii oscila de la amabilitatea întruchipată la ceva tartor coborât din iad. Iar Millie descoperă niște pastile în dulăpiorul din baie. Ce era în neregulă cu femeia asta? De ce se simțea în pericol?
Nici nu știu să vă descriu tensiunea în care am stat pe tot parcursul lecturii. Am citit și am văzut multe prin cărți, nu mă mai miră scenariile, oricât de sumbre ar fi unele. Cândva, la un moment dat, am lăsat deoparte tot ce știam și am lansat o nou ipoteză. Nu vă spun altceva, nu vreau să vă dau nici cel mai mic indiciu. Vă spun doar să vă pregătiți, să fiți gata să trăiți la cote amețitoare fiecare moment. Secretele acestei familii nu sunt doar pline de praf. Sunt sinistre, bolnave și greu de digerat. Iar finalul, Doamne, finalul ăla! Am zâmbit amar, eliberator. Și am primit o nouă lovitură imediat după. Mda, interesantă mișcare!
Menajera – ești gata pentru curățenie?
Menajera mi-a adus o poveste interesantă, efervescentă și cu tente înțepătoare. Răsturnările de situație m-au năucit și m-au determinat să devorez pagină după pagină. După ce mi-am dat voie să privesc și sub altă lumină, am dat deoparte toate supozițiile și am trăit fiecare rând. M-am lansat în poveste, fără scut și fără așteptări, am trăit în casa Winchesterilor, am simțit fiecare situație și tăietura fiecărui cuvânt. Întrebarea care nu mi-a dat pace a fost: cât mai am de învățat despre mintea umană?
Menajera a apărut la Bookzone și eu cred că este musai o carte de citit!
Număr pagini: 384
Editura: Bookzone
Autor: Freida McFadden
Traducerea: Mihaela Apetrei
De mult nu m-a ținut o carte așa lipită de ea! Am început-o sâmbătă după-masa și am terminat-o acum, duminică dimineața la ora 6. Desigur, cu pauze. Cu pauze de masă, de văzut de fete, pauze de făcut câteva ceva pe-aici, de stat cu întreaga familie la „Românii au talent” (și în pauzele emisiunii reveneam la carte)… Dar nu cu pauze de somn. Nu mă puteam pune la somn fără să știu cum se termină toată povestea,deci da, am făcut noapte albă.
Este într-adevăr, așa cum am tot citit despre ea, o carte care te ține cu sufletul la gură, o carte care te trece prin multe stări. Captivantă și alertă!
M-a făcut să exclam câteva ori bune „Nu creeeed!”
M-a făcut să îmi întăresc ideea pe care deja o aveam „Nu judeca, nu ești în papucii altuia ca să îi înțelegi pe deplin comportamentul!”
M-a făcut să spun din nou „Niciodată să nu spui niciodată!”
M-a făcut să afirm din nou că mintea omului e un instrument foooarte ascuțit și te poate și înfunda, dar te poate și ajuta. Desigur, trebuie să ai și șansă.
Mult, mult, mult de tot mi-a plăcut!
Doamne, ce carte! Doamne, ce situații! Doamne, ce poveste! Doamne, ce idei!
Pur și simplu nu am putut să dorm fără să o termin, ceea ce la mine mai rar se întâmplă fiindcă sunt o adeptă a somnului și a odihnei!
O recomand cu drag și eu! Trece în frunte pe lista cărților preferate!
Acum… somn ușor mie, bună dimineața vouă!
Acum pot dormi liniștită, cu toate că sunt mari șanse să visez personajele.
Ce mă bucur, Lili! Abia aștept următorul volum! ❤️