Lumina din întuneric este un roman cutremurător. Bazat pe povestea reală a eroinei Ștefania Podgórska și alcătuit din memoriile nepublicate ale acesteia, Lumina din întuneric te copleșește, te înfioară și te aduce față în față cu un om pe care eu l-aș așeza în dreptul cuvântului curaj.
„Lumea este frumoasă, dar oamenii sunt cei care o urâțesc.”
Doamne, cât curaj a putut încăpea într-un trup atât de firav! Câtă dragoste și câtă putere! De multe ori m-am gândit că Ștefania, draga mea Fusia – după cum o strigau cei care o iubeau – a mers pe linia fragilă dintre viață și moarte. Atât de riscante au fost alegerile sale! Am numit-o inconștientă de câteva ori și o să vedeți voi de ce. Și-a riscat viața. Nu o dată. De nenumărate ori. A vândut, a revândut, a iubit, a luptat, a crezut și s-a jertfit.
„O moarte sau treisprezece evrei. A fost un târg bun.”
Lumina din întuneric – Ștefania este definiția unei eroine
Deși aproape întotdeauna spun ceva spre final despre traducerea cărții, aș vrea să fac altfel de data aceasta. Lumina din întuneric a fost tradusă de Iulia Dromereschi și aș dori să o felicit! Sharon Cameron i-a prins „strălucirea” Ștefaniei și a zugrăvit-o fidel. Iulia i-a redat aceeași strălucire Ștefaniei și a păstrat o muzicalitate, o căldură aparte în toată lucrarea. Nu știu cum arată textul original, dar simt că Iulia nu a știrbit cu nimic povestea aceasta. A îndulcit, a nivelat și a tradus cu dragoste și drag.
Ștefania are o poveste cutremurătoare. Obligată de soartă să se maturizeze forțat, tânăra noastră a predat tuturor o lecție de curaj. Deși a pornit totul din dragostea pentru familia Diamant, Ștefania a ajuns să adăpostească treisprezece evrei în casa sa. Și cu ce preț!
De multe ori am crezut că autoarea a împletit prea multe coincidențe. Mă gândeam că e prea mult. Și am realizat că nu credeam neapărat asta. De fapt, mi-era teamă că norocul i se va termina Ștefaniei și simțeam fiori reci ori de câte ori aceasta intra în ghetou. Am rămas fără glas când am citit nota autoarei și am aflat că nu a făcut altceva decât să așeze notițele Ștefaniei și a ficționalizat extrem de puține întâmplări. Doamne, prin câte a trecut! Mi se păreau multe pentru o operă de ficțiune. Dar rămân mută când aflu că acesta era doar adevăr. Și curaj. Și acțiunile unui om care nu s-a dat bătut.
Ștefania – între extaz și agonie
Ștefania a dat dovadă de curaj de la vârste fragede. Deja știa că vrea să lucreze în marele oraș și să aibă o viață tihnită. Cu felul său cald de a fi, cu cântecele și zâmbetele sale, Ștefania ajunge să lucreze pentru familia Diamant. Habar nu aveau aceștia că își angajaseră salvatoarea. Departe de familia sa, Ștefania ajunge să o îndrăgească foarte tare pe doamna Diamant și acesta este începutul celei mai grele perioade din viața sa.
„Știu cum se simte teama. Acum știu și cum arată.”
Cei din familia Diamant erau evrei și primesc vestea că vor fi relocați în ghetoul organizat de armata germană. Încercaseră fără succes băieții familiei să plece. Destinul îi aducea tot la Przemysl. Și nu puteau face nimic pentru a se împotrivi. Să fii evreu însemna să fii considerat puțin mai puțin decât nimicul. Erai deposedat de toate bunurile, lovit cu cruzime, împușcat, înfometat și închis în spații în care bolile se întindeau cu repeziciune.
„Teama se lasă odată cu întunericul, când stai nemișcat și aștepți o bătaie în ușă. Teama nu este întotdeauna rezonabilă.”
Lupta pentru supraviețuire
Autoarea a spus că ar fi trebuit să scrie o carte de o mie de pagini dacă ar fi inserat toate notițele Ștefaniei în această poveste-mărturie. Eu cred că ar trebui să scriu mult, foarte mult și tot nu aș putea reda actele de curaj ale tinerei noastre neînfricate. Și mă tem că nici nu aș putea să mă ridic la nivelul pe care povestea îl merită.
Ștefania a început o luptă proprie. Aruncată în bătaia puștii de dragostea pe care o purta familiei Diamant, Ștefania își riscă viața în fiecare zi. Din fericire, îi fuseseră lăsate lucruri pe care le putea vinde pentru a obține mâncare pentru aceștia. Fie că intra pe sub gard, purtând o banderolă albă pe mânecă sau îi ducea mâncarea lui Max, Ștefania nu se lăsa abătută de la misiunea ei. Voia să îi mențină în viață, simțea că le datora asta.
Pe sub gard, prin fereastră, pe lângă coloanele cu evreii trimiși la muncă. Pe oriunde s-ar fi putut trimite vești sau ceva de mâncare. Peste tot părea să fie Ștefania și de multe ori m-am înfuriat pe ea. Și pe cei din familia Diamant, mai ales pe Max. Am simțit că voiau prea multe de la ea. Le-am înțeles neputința, dorința de a supraviețui. Dar au forțat-o de prea multe ori să se expună. Da, poate vă spuneți că oricine ar fi făcut la fel. Nimeni nu vrea să moară, mai ales în condițiile acelea. Dar tot m-am supărat pentru că Ștefania trebuia să găsească soluții pentru toate. Pentru că nu avea altă alternativă și pentru că trebuia să țină piept lumii conduse de naziști.
Lumina din întuneric – dragoste și sacrificiu
Ștefania Podgórska a fost lumina din întuneric pentru treisprezece oameni. S-a expus pe ea și pe surioara ei. S-a maturizat, a învățat să mintă și să seducă, să hrănească oameni din aproape nimic și să supraviețuiască. A luptat, a iubit, a crezut și a sfidat soldații germani. A fugit, a muncit, s-a temut și a luat decizii pline de curaj. Sunt sigură că ar face de fiecare dată la fel, chiar dacă ar trăi de zece ori. Pentru că asta face un erou.
M-am bucurat să citesc nota autoarei și să aflu vești despre cei pentru care ajunsesem și eu să mă tem. Nu le-am simțit durerea sau teroarea pe pielea mea, nu le-am văzut trupurile împuținate de foame și de boală, nu am împărțit cu ei buncărul strâmt de sub pământ. Dar i-am simțit aproape ai mei, mai ai mei decât orice alte personaje din cărți. Au fost reali, au suferit și au învățat să se reinventeze. Draga mea Ștefania a suferit de demență în ultimii săi ani de viață (a murit în 2018). Parcă mintea sa a dorit să șteargă anii grei de suferință și a silit-o să trăiască anii fericiți de dinainte de război.
Am citit cu pauze această carte. Am avut nevoie de pauză între anumite fragmente și am lăsat de câteva ori cartea jos, convinsă fiind că sporii răului vor acapara tot. Dureroasă carte, memorabilă ființă!
Lumina din întuneric – despre soartă și sacrificiu
Lumina din întuneric este o carte de citit și de păstrat pe raftul special. Sunt multe, multe lucruri dureroase, încărcate de emoție, curaj și dragoste. Le veți descoperi voi, eu nu a putut să le dau glas aici. Și asta mi se întâmplă deseori cu romanele pe care le iubesc. Citiți povestea asta și trimiteți un gând bun pentru cea care a fost și va rămâne o eroină.
Lumina din întuneric a apărut la Editura Litera și o găsiți aici.
