25756328._UY2114_SS2114_.jpg

Durerea pierderii mamei, un jurnal pe care scrie ”am făcut alegerea greșită” și un tată de care 16 ani nu știuse nimic, o țară străină și gelato. Sună încântător sau e începutul unei călătorii ce îi va schimba viața?

Jenna Evans Welch – Și-a petrecut anii de liceu în Florența, Italia, unde a condus un scuter, a dansat în fântâni și a mâncat prea multă gelato. Ea locuiește acum în Salt Lake City, Utah, împreună cu soțul și fiul ei. Iar de aici pasiunea pentru Italia și pentru stilul de viață comod și nebunesc, pasiune pe care am resimțit-o în fiecare capitol al cărții, fie prin legendele locale pline de haz, fie prin introducerea atâtor monumente reprezentative ale Florenței- Duomo, Ponte vechhio – care au adus un plus de farmec poveștii și un strop de romantism.

*****

Deși la început mă gândisem că povestea va fi doar una pentru adolescenți, o lectură young- fiction, pe care o voi parcurge repede, vreau să vă spun că m-am bucurat de fiecare pagină. Nu este o lectură grea, dar este una încărcată de dragoste, de mister, de sentimente, de nefericire pe alocuri și de speranță. Ca un amalgam de trăiri care vin, ne invadează sufletul și ne ajută să înotăm prin oceanul de nefericire pentru a acosta pe țărmul potrivit, ne împing să mergem mai departe, să acceptăm pierderile și să învățăm să trăim cu ele.

” – Știi, oamenii vin în Italia dintr-o mulțime de motive, dar atunci când rămân, o fac mereu pentru două lucruri, mereu aceleași.
– Care?
– Love & gelato.”

Lina, mai exact Carolina Emmerson nu venise în Italia nici pentru love, nici pentru gelato, nici pentru că voia. Trebuia să o facă. Era nevoită. La 16 ani, vârsta când totul abundă în dramatism, Lina primește cea mai crudă veste. Mama ei moare. Adolescenta rămâne în grija bunicilor, care fiind bătrâni doreau să se retragă la un azil iar Lina merge să locuiască în casa celei mai bune prietene a ei, cel puțin până când încheia anul școlar.

Singură, pierdută și mult prea tristă, trecuse viața pe pilot automat și lupta cu dorul de mama ei, dor ce îi măcina sufletul pe dinăuntru. Dar mai presus de toate, Lina era furioasă. Înainte să moară, mama ei o roagă să meargă în Italia, să cunoască o altă latură a femeii ce o adusese pe lume, să îi cunoască prietenii și locul în care ea trăise cât pentru o viață întreagă.

Deși ăsta ar fi ultimul lucru pe care ar vrea să îl facă, Lina acceptă să meargă în Italia, la Howard, prietenul bun al mamei sale, despre care bunica ei îi spune ca ar fi tatăl pe care ea nu îl cunoscuse timp de 16 ani.

De ce i-ar fi cerut mama ei să meargă să îl cunoască? De ce i-a ascuns existența ei? De ce nu au rămas împreună dacă tot au avut împreună un copil?

Howard era un om minunat, cu toate că Lina îl consideră ciudat la început pentru că era supraveghetorul unui cimitir al soldaților americani căzuți în războaiele mondiale, iar ei doi sunt nevoiți să conviețuiască, dar nu e tocmai ușor, nu? Ea își pierduse mama, dar câștigase un tată. Bine, unul de a cărui existență nu știuse și după modul elegant în care evita discuțiile serioase, se pare că nici el nu știa prea multe.

Când Sonia, asistenta lui Howard, îi dă Linei jurnalul pe care mama ei îl expediase în Italia, tânăra începe adevărata cunoaștere a ei, a mamei sale și a orașului care o fermecase. Începe lectura lui și nouă ne este dezvăluită pas cu pas povestea tinerei studente, care se îndrăgostește de X, care iubește fotografia, înghețata și Florența.

” Așadar… ÎNGHEȚATA ITALIENEASCĂ. ÎNMULȚIȚI: deliciul unei cupe obișnuite de înghețată de un milion de ori și presărați-l cu cornuri de unicorn pisate.”

Dar Lina află că X nu este Howard, deci Howard nu e tatăl ei. Atunci cine este? De ce renunțase la mama ei? Ce legătură are Howard în povestea asta?

Tânăra sosise în Italia știind cu siguranță că va sta numai o vară, câteva luni pentru a respecta promisiunea făcută mamei ei, dar aici descoperă un om minunat și îl cunoaște pe Ren, Lorrenzo Ferrara, un băiat frumos și direct, gata mereu să o ajute să meargă pe urmele pașilor mamei sale și să descopere adevărul. Va pleca sau va rămâne? Va începe o viață nouă?

Cartea nu numai că mi-a stârnit dorul de Italia, de farmecul străduțelor pline cu patiserii micuțe unde tronează un miros delicios, străduțe unde dacă ridici ochii vezi sârme pline cu rufe colorate puse la uscat, gelaterii cochete unde ți se pare că ai ajuns în Paradis, dar mi-a făcut o poftă incredibilă de înghețată. Poate că ar fi fost mai bine să o citesc în miezul verii, dar așa în plină iarnă mi-a adus poftă de viață, de soare și căldură. Lectura a fost una plăcută, ușoară și mi-a stârnit curiozitatea, voiam neapărat să știu cine e X și mai ales dacă Lina s-a îndrăgostit de modul relaxat de viață al italienilor. Două povești de dragoste: una a mamei, una a fiicei. Două povești parcă răsturnate, asemeni unei imagini privite în oglindă, situație care o ajută le Lina să o înțeleagă atât pe mama sa, cât și pe Howard, eternul îndrăgostit.

Apropo..o glumiță care m-a amuzat :
– Știi cum faci un italian să tacă?
– Îi legi mâinile. :-))

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns