„La cuțite” este romanul în jurul căruia ne vom concentra atenția în cadrul celui mai nou blogtour. Poate că vă era dor de articolele în cascadă, postate pe blogurile noastre. Așa cum v-am spus și în trecut, Crime Club își dorește să vă aducă recomandări interesante, romane care merită atenția voastră, care se rup de tipare și care vă pot da adrenalina peste cap.

„La cuțite este un roman deranjant în cel mai potrivit mod posibil. Un thriller întunecat și neliniștitor care nu mi-a permis să-l mai las din mână. Cel mai bun roman al lui Stage de până acum – înfiorător și genial!” LUCINDA BERRY, autoarea romanelor The Perfect Child și Under Her Care

La cuțite
La cuțite

Pasiunea mea pentru romanele din sfera celor catalogate drept polițiste/thrillere rămâne nealterată pe tot parcursul anului. Însă, toamna și iarna sunt anotimpurile în care le caut și mai mult, convinsă fiind că atmosfera sumbră merge de minune cu tensiunea din ele. De data asta, pe lângă faptul că este toamnă și am nevoie de tensiune, am avut câteva motive în plus pentru care am mizat totul pe cartea scrisă de Zoje Stage.

Celălalt roman al său – Dinți de lapte – mi-a bântuit multă vreme gândurile. M-a tulburat peste măsură, m-a îngrozit și mi-a trimis mii de fiori reci prin tot corpul. Eram șocată, speriată și oripilată de tot ce se petrecea sub ochii mei, dar nu mă puteam opri din citit. Nu voiam să mă despart de toată acea tensiune bolnavă, plină de sporii urei și ai revoltei, ai tulburărilor psihice și emoționale.

Eram convinsă voi regăsi toate acele „cărămizi” pe care Zoje Stage le-a folosit și în construcția precedentă. Eram convinsă că nu le-a analizat toți porii și toate crăpăturile. Că a găsit moduri mai interesante în care le poate exploata, evidenția și așeza. Plus că, așa cum am menționat în postările de pe rețelele sociale, traducerile lui Liviu Szoke sunt mereu printre preferatele mele. Îmi place cum reușește să găsească fix cuvintele potrivite, cum transferă toată încărcătura emoțională a poveștii originale, cum reușește să ne motiveze să citim cartea atunci când o termină de tradus.

La cuțite – lupta cu demonii trecutului

„Toate cărțile lui Stage cercetează partea întunecată a relațiilor de familie, fiecare într-un mod unic, extraordinar. Volumul de față scoate la iveală latura înspăimântătoare inerentă a basmelor și a folclorului, iar ceea ce a ieșit din cutia Pandorei pare absolut neglijabil în comparație cu ceea ce dezlănțuie Grace.” Booklist

Deși mă bucur atunci când autorii exploatează subiecte diferite și nu aleg să meargă pe aceleași cărări bătătorite, nu m-a deranjat că Stage a rămas în sfera relațiilor de familie. Exploatează, fix ca și în celălalt roman al său, relația mamă fiică. Nu știu dacă poveștile sale își au rădăcina în propriile traume sau doar dorește să arate și alte fețe ale acestei legături. Unii o cred de nezdruncinat și nu concep ca o fiică să își urască mamă sau invers. Dar lumea este o scenă de circ, un loc în care fiecare individ își joacă numărul, după puterile sale, se ridică și pleacă.

Din oameni traumatizați, bântuiți de propriile carențe și fantome, cum poți face oameni întregi? Nu prea reușești. Poate că pe asta mizează și autoarea. Pe diferențe, pe lumini și umbre, pe tonuri care condamnă și pe cuvinte care salvează. Adaugă și niște personaje care cară după ele bagaje emoționale pline de umbre și nevoi. Gândiți-vă că asta deja sună a scenariu promițător. Dacă adăugăm și niște demoni interiori, o porție generoasă de vină și un creier care refuză să-și amintească, rezultatul nu poate fi decât unul tulburător. Fix cum a fost și cartea asta.

Grace – linia dintre acceptare și vină

Zoje Stage știe cum să înfricoșeze. Cum să răstoarne toate ipotezele și să pună în lumină cele mai găunoase locuri ale caracterului uman. Dacă mă întrebați pe mine, aș fi vrut să forțeze mai mult granița aceasta dintre psihic, vină, maternitate. Există suficient material pentru a răsturna de câteva ori toate ipotezele și toate eventualele răspunsuri.

Ar fi fost loc de „exagerat” și în relația dintre Grace și mama sa. Probabil, și vă rog să țineți cont că este doar o părere personală, linia aceasta simplă de bunătate, curtoazie, dragoste de mamă să fi fost un fel de îndreptar către un psihic fragil, dornic de răzbunare și de polițe plătite, indiferent de preț. Nu știam dacă este o nevoie de a echilibra balanța trecutului sau o amabilitate mascată pentru a obține efectul scontat.

Eu m-am oprit de câteva ori și m-am întrebat dacă nu cumva privesc în direcția greșită, dacă nu cumva scap din vedere niște lucruri care s-ar putea dovedi concludente pentru întreaga situație.

La cuțite – demonii trecutului și fricile prezentului

Grace mi-a plăcut. Apoi m-am temut pentru ea. Mai apoi m-am speriat de ea. Am trecut prin toate stadiile unei relații de dragoste-ură.  Nu reușeam deloc să îmi dau seama dacă este victimă, călău, marionetă sau pradă. Nu îi înțelegeam visele, fricile, sentimentele.

Relația cu Hope, sora ei geamănă bolnavă, fusese una toxică, alimentată de frustrări și nesiguranțe. Dar de ce o pedepsea pe mama ei pentru asta? Și ei i-a fost greu să urmărească acest tablou atât de plin de contraste, atât de debusolant și de diferit. O fiică sănătoasă și inteligentă, o alta bolnavă și incapabilă să se descurce de una singură.

Acum, când Grace devenea stăpâna propriei vieți, de ce se mai temea atât de tare de mama sa? Până la urmă, femeia părea o bătrânică simpatică, amuzantă și prietenoasă. Sau este ceva ce ne scapă?

Relația dintre cele două nu m-a speriat la fel de tare cum a făcut-o perspectiva psihoterapeutului. Dom’le, să se sesizeze cineva și să-l psihanalizese pe acest domn. Sau poate va avea propria lui poveste? Hmmmm.

Una peste alta, La cuțite este o lectură interesantă, bolnăvicioasă și tensionată. Te scuturi zdravăn după ce o termini și ai nevoie să iei o pauză de la cărțile lui Zoje Stage. Până data viitoare. Că sigur iar te convinge să intri în vreun univers alterat de psihoze și demoni interiori.

Dacă doriți să parcurgeți și alte articole, vă invit pe blogurile colegilor mei: Biblioteca lui Liviu, Fata cu cartea, Falled, Ciobanul de azi, Citește-mi-l; Cărțile mele și alți demoni; Analogii, antologii; Literatura pe tocuri.

La cuțite a apărut la Leda Bazaar și poate fi cumpărată de aici.

Autor: Zoje Stage

Traducere: Liviu Szőke

Leda Bazaar

Data apariției: iulie 2023

Copertă: Softcover

Număr pagini: 400

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns