Insula morții – Asa Avdic (recenzie, Rao) O insulă izolată, un test mortal

”Romanul are un miez utopic antitetic, presărat cu amenințări care pândesc după fiecare pagină. Terifiant!” – Heat

Cartea asta face parte din categoria celor pe care le-aș fi ocolit în mod normal. Descrierea nu prea mă atrăgea pentru că mi-era teamă de dedesubturi politice și de o lume mult prea întortocheată. Surpriza mea a fost că detaliile acestea au lipsit cu desăvârșire. Totul începuse foarte bine și eram sigură că voi avea parte de o lectură incitantă, dar nu prea a fost așa.

Totul se concentrează pe ceea ce se întâmplă pe Isola, o insulă izolată, loc unde erau antrenați viitorii spioni. Despre RAN, programul ultra secret în care activau spionii, mi-a rămas necunoscut până la sfârșit. Program secret care a fost ținut secret și pentru cititori. Vă dați seama ce bine era păzit, nu? Nu am aflat niciun fel de detaliu nici despre misiunea pe care se presupunea că trebuia să o primească viitorul agent. Am știut doar că programul era conceput ca o ruletă rusească. Nu știai cine va fi eliminat data viitoare.

În 2037 totul pare ușor schimbat. Nu mai există Uniunea Europeană ci Uniunea Prieteniei. Uniunea Prieteniei s-a înființat după căderea Zidului Berlinului (1989). Protectoratul Suediei este membră a Uniunii, dar are drept de facto și de jure asupra întregului teritoriu al său, fiind considerată o țară independentă. Președintele operațiunii care presupunea recrutarea agenților speciali pentru RAN este o prezență misterioasă, o prezență pe care mi-ar fi plăcut să o descopăr până la final. El acționa ca un maestru păpușar și „păpușa” sa preferată era secretarul agenției, secretar care o alege pe Anna Francis pentru o misiune ultra secretă.

Anna Francis atrăsese atenția asupra sa după participarea la proiectul Kizil Kum. Nu am aflat suficiente detalii despre Kizil Kum, autoarea fiind destul de zgârcită cu informațiile pe care ni le oferă. Consider că am fi putut să o cunoaștem mult mai bine pe Anna dacă i-am fi putut urma pașii. Kizil Kum era o tabără de refugiați, una în care moartea colinda corturile și străzile. Anna fusese singura care acceptase o misiune care părea fără sorți de izbândă, dar dedicarea ei este cea care face diferența. Anna se integrase, luptase pentru refugiați, dar ajunsese dependentă de niște pastile și face un pas greșit. Un pas care ar fi putut să o coste cariera.

Anna o lăsase pe fetița ei în grija lui Nour, mama Annei. SE simte dragostea pe care o nutrește pentru cele două ființe din viața ei, dar este foarte stângace în a-și exprima sentimentele. Proiectul Kizil Kum o distanțase de viața normală pentru că lăsase cicatrici adânci în sufletul ei.

Anna este aleasă pentru proiectul de pe insula Isola. Rolul ei era unul extrem de important, dar trebuia să fie jucat din umbră. O insulă pustie, o casă special concepută și șase candidați pentru locul liber din cadrul RAN. Anna trebuia să își însceneze moartea, ajutată de doctorul proiectului, apoi să dispară la subsol unde era amenajat nivelul strategic și să îi urmărească pe ceilalți. Toate camerele avea difuzoare și fante pentru ochi pentru supravegherea vizuală. Vă întrebați de ce nu existau camere video? Pentru că RAN nu voia dovezi. Nu voia punți de legătură între lumea exterioară, agenți și proiect. Anna trebuia să scrie un raport pentru fiecare candidat și pe baza lor se decidea „câștigătorul”.

O prezentatoare tv, o maratonistă, un colonel trecut în rezervă, un manager expert în resurse umane, un cunoscător în ale strategiei psihologice – o adunătură pestriță la prima vedere, dar una care ascunde multe secrete și o grămadă de strategii. Ce roluri jucau aici? Henry Fall, expertul în strategiile psihologice, este singurul care o cunoaște pe Anna, dar pe Isola totul trebuia să rămână ascuns.

Anna este „eliminată” din joc cu ajutorul Katjei, medicul de pe insulă, și de aici începe cu adevărat planul celor de la RAN. Anna trebuia să îi spioneze și se presupunea că va fi singura „moartă”, dar Katja este descoperită într-o baltă de sânge. Așadar, cine îi voia eliminați și de ce? Ce pierduse Anna din vedere?

Curiozitatea mi-a fost menținută vie de toate răsturnările de situație, dar aș fi așteptat un pic mai mult. Ținând cont că este o carte de debut, sunt mulțumită de tot ce a construit autoarea. Ideea mi se pare una foarte bună și mă bucur că am citit cartea! V-o recomand și vouă, o să vă placă lejeritatea ei și ușurința cu care se citește.

Cartea a apărut la Editura Rao și poate fi cumpărată de aici.
Descriere:
Într-un viitor alternativ, în 2037, Cortina de Fier există încă, iar
Suedia și celelalte ţări scandinave au devenit protectorate în marea
Uniune a Prieteniei din estul Europei, cu un regim tiranic în care
mâncarea este raţionalizată și doar cei sus-puși au acces la bunuri din
import. Anna e un funcţionar bine integrat în sistem, care, din cauza
unor probleme misterioase din trecut, nu-și mai poate crește fiica.
Pentru a-și spăla definitiv păcatele, liderul Uniunii o trimite într-o
pretinsă ultimă misiune: se va duce pe o insulă izolată din arhipelagul
Stockholm, ca să urmărească un grup de candidaţi testaţi pentru un post
în cadrul unui serviciu secret de spionaj.
Număr pagini: 288
Traducere: Mihaela – Alina Ifrim