Recenzii

Însemnări de viață – Eleanor Coppola

Însemnări de viață nu este doar un jurnal puzzle. Este radiografia unei vieți. Este modul în care un om înzestrat ne permite accesul în intimitatea sa. Și, dacă mă gândesc mai bine, este o invitație lansată de minunata Eleanor Coppola, o invitație pe care ne-o adresează cu sinceritate, o invitație către cunoaștere.

Nu te gândi la numele meu, iată cine sunt eu, cu adevărat.

Eleanor Coppola, realizatoare de filme documentare, artistă, scriitoare şi – nu în ultimul rând – soţia unui gigant al cinematografiei şi mama unei tinere regizoare de succes, Francis Ford Coppola şi Sofia Coppola, îşi foloseşte extraordinara capacitate de reflecţie pentru a descrie viaţa familiei ei, de-a lungul a mai bine de 20 de ani.

Eleanor Coppola ( nume înainte de căsătorie: Eleanor Jessie Neil) s-a născut pe 4 mai 1936, în Los Angeles.

Citesc rar biografii sau jurnale de memorii. Poate doar dacă sunt foarte interesată de o celebritate sau de vreun scriitor. Recunosc, sunt omul care ia toate elemnetele cheie și alcătuiește un tablou. Uneori, acest lucru poate fi un dezavantaj. Mă las influențată de detalii și percepții. A fost bine, a fost rău.

Deși Eleanor Coppola a dat dovadă de un talent indiscutabil, sunt sigură că mulți se întreabă cum este ea în viața de zi cu zi. Ce face omul celebru în intimitatea celor patru pereți ai săi? Cum este afectat de momentele proaste? Pentru că, da, deși zâmbesc mereu și avem noi impresia că toate le merg strună, și oamenii celebri au parte de pierderile și dezamăgirile lor.

  Când nu mai cauţi ceva, îl vezi chiar în faţa ta.

Eleanor Coppola nu își începe acest jurnal puzzle cu ea și cu realizările sale. Nu e nimic mândru aici, nu este nicio urmă de laudă. Am putea să îi spunem doar Eleanor. Dar poate că nu ni se vor mai părea la fel de fascinante aceste însemnări. De ce spun jurnal puzzle? Pentru că Eleanor ne invită la o călătorie care, deși pentru noi durează câteva ore, pentru ea s-a întins pe durata a douăzeci de ani.

Să nu vă gândiți că ne va face nu știu ce destăinuiri din culise. Cumva, am avut impresia că a ales momentele definitorii pentru ea. Moartea fiului său, viața de familie, pierderile sau monumentala traversare a covorului roșu la premiile Oscar.

 „Din aceste pagini transpare dragostea-mi profundă și nesfârșită pentru soțul și copiii mei și bogăția experiențelor pe care le-am trăit grație talentelor lor extraordinare. Se vede, de asemenea, conflictul dintre devotamentul pentru familia mea remarcabilă și dorința de a mă dedica, la rândul meu, vieții artistice. Și viața mea, ca oricare alta, a fost modelată de vremurile în care am trăit, de tragedii și de succese.”

Însemnări de viață începe din 1986, 12 mai. Nici nu eram născută. Și poate că acest lucru a întărit legătura dintre mine și acest jurnal. Am realizat, raportând la mine, câte lucruri încap într-o viață de om și cât de mult ne schimbă anumite momente. Este de-ajuns un moment pentru ca întreaga viața să îți fie dată peste cap? Da. Este mai greu să lupți să te afirmi dacă stai în umbra unui nume uriaș? Da. Orice ai face, oricum ai face, vei avea impresia că e puțin. Și că toate ușile se deschid numai când aud numele de familie. Sau vei crede că faci puțin pentru că toți îți analizează viața printr-o lupă uriașă. Cred că e dureros să trăiești fără să fii tu.

De aceea, Însemnări de viață este modul cel mai corect prin care putem să o cunoaștem pe Eleanor Coppola femeia, mama, soția, vecina, prietena, femeia de succes. Și ea ne spune, cu sinceritate, care a fost drumul ei. De la momente banale la momente de strălucire, de la dragoste la suferință, de la monotonie la afirmare. Omul trebuie să fie sincer cu el. Și unde suntem mai sinceri dacă nu în jurnalele personale?

Dacă sunteți atrași de lumea filmului sau de filmele documentare, nu ocoliți acest jurnal de memorii. E de citit!

Viața fără perdea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *