Inima fetelor arde mai intens. Inima mamelor arde și mai intens. Cum arde inima fetelor care nu se pot împotrivi cutumelor locale? De câte ori pe zi s-ar preface în scrum când merg pe drumuri nealese de ele? Și de câte ori ar arde inima noastră pentru pierderea celor dragi? Inima fetelor arde mai intens este un roman care arde ca o artificie. Dar nu își pierde focul după câteva pagini. Din contră. Drama, violența și suferința îl alimentează constant până la final. Și simți cum te arde și te apasă. Eu am tot strâns din dinți. Pentru fiecare fată care a trecut prin asta și pentru toate fetele care încă sunt obligate să se căsătorească cu bărbați pe care nu-i cunosc și care nu au nici măcar dreptul la opinie.
Inima fetelor arde mai intens este un roman care subliniază frumusețea și tăria prieteniei dintre două femei. Unite de soarta crudă, de regulile nescrise care le pecetluiesc soarta, două tinere de origine indiană sunt rotițele care pun în mișcare acest roman impresionant de debut. Dacă nu ar fi plină de violență și de dramă, cartea asta ar străluci. E vie, vibrantă și pare povestea reală a unor femei. Manifest? Strigăt de alarmă? Poate câte puțin din amândouă.
„Inima fetelor arde mai intens de Shobha Rao mi-a făcut inima țăndări. Cioburi de inimă peste tot. Sunt uluită de căldura și de umanitatea din această carte, chiar dacă explorează anumite locuri incredibil de întunecate. O să-mi rămână gândul la această carte pentru o vreme și o să auziți multe despre ea.” — Charlie Jane Anders, autoarea cărții Toate păsările din cer
Inima fetelor arde mai intens – un roman impresionant
Poornima (ce nume predestinat. Poor – sărac, engleză) este fiica cea mare a unei familii sărace. După moartea mamei sale, Poornima este obligată să aștepte un an de zile până să se căsătorească. Și nu că și-ar dori să se căsătorească. Dar nu avea cum să se opună familiei sale și scrâșniturilor din dinți ale tatălui său. Poornima este un suflet supus. Nu știe să dea glas frământărilor sale și nici nu ar fi putut. Era femeie. Și asta era foarte aproape de valoarea zero. Singurele calități a femeilor era zestrea pe care o putea aduce familiei. Și faptul că munceau ca niște slugi în casa părinților și mai apoi a socrilor.
Poornima nu avusese prea multe bucurii în viața sa. Doar un ceas micuț pe care-l primise cadou și o dovadă de dragoste primită de la mama sa.
„A fost cel mai ușor gest dintre toate și, cu toate acestea, Poornima l-a simțit: greutatea mâinii mamei. O greutate atât de delicată și de fragilă, ca stropii de ploaie într-o zi toridă de vară. O greutate atât de mică și de ostenită, dar suficient de puternică încât să i se insinueze în vine ca sângele. Într-un final, fata și-a spus că fusese o greutate minunată.”
Prietenia – farul vieții noastre
Poornima mai primește un dar de la viață: prietenia ei cu Savitha, o altă tânără nefericită. Savitha era și mai săracă decât Poornima și se angajează să lucreze pentru tatăl Poornimei, la războiul de țesut. Greutățile, nefericirea și săracia sunt elementele pe care cele două fete contruiesc o frumoasă prietenie. Chiar dacă soarta le va despărți curând, prietenia lor rămâne farul după care cele două fete se vor ghida pentru a ajunge acolo unde le va fi bine amândurora.
Poormina se căsătorește, contrar dorințelor ei, dar înainte de asta își pierde prietena. Tatăl ei o violează pe Savitha și sfatul local consideră drept pedeapsă binemeritată căsătoria lui cu fata. Savitha realizează că nimic bun nu îi va aduce acest lucru și fuge. Ia cu ea doar dorința ei de a se reîntâlni cu Poornima și un sari cusut pe jumătate.
„Un debut impresionant, romanul este o mărturie a trăiniciei pe care o are prietenia dintre femei… Shobha Rao ne uimește cu romanul ei de debut nu numai prin proza superbă, ci și prin măiestria cu care stăpânește ritmul. În scriitura lui Rao, tema aceasta gravă, dură, care altfel ar fi putut deveni tulburătoare prin onestitatea totală, este fluidă și propulsivă. Romanul nu pierde nicio clipă din vedere cele două suflete sensibile și puternice aflate în centrul lui, iar cititorul rămâne fără suflare în fața puterii lor.” — Shelf Awareness
Inima fetelor arde mai intens când viața le dă o cruce mult prea grea
Deși am sperat că viața Poornimei se va schimba, autoarea i-a îngreunat existența și i-a pus în cale obstacole și multă violență. Când simte că nu mai are nimic de pierdut, Poornima învață să își asculte inima. M-a durut neșansa ei. A căutat dragoste, a așteptat să fie apreciată și acceptată. A plătit pentru greșeli care nu îi aparțineau și a rămas însemnată pe viață. Poornima este fluturele fragil din această carte. Se transformă treptat și autoarea o trece prin etapele dureroase ale metamorfozei. Mi-a dovedit că este un om plin de calități și m-am înfuriat pe finalul grăbit pe care l-a avut povestea. Grăbit și nedemn de toată frumusețea relației lor. Shobha Rao a pus accent pe prietenie, a „îmbrăcat” această haină pentru a se descotorosi de ea un pic mai încolo, ușor și grăbit.
Savitha este puntea de legătură dintre viața de sărac și lumea interlopă, de pe un continent pe altul. Și Savitha suferise mult. Am înghițit cu noduri și mi-am ferit privirea de multe ori. Multă promiscuitate, multă violență, multe pierderi și prea multe răni. Cele de pe corp sunt acceptate de-a lungul vremii. Dar cele din suflet sapă și sapă. Cicatricea se mărește și toate celelalte trăiri sunt înghițite de semnul urât.
Două vieți, același drum
Poornima și Savitha sunt două lecții de viață. Lectura asta vă va lăsa cu un nod în gât și cu un gust amar. Cum poate să încapă atâta violență într-o lume în care există cer albastru, soare și frumusețe? Cum poate exista atâta suferință într-o viață de om?
Nu pot să spun că mi-a plăcut cartea asta. Pot doar să spun că m-a lovit fix în moalele capului și în suflet. Unele pasaje m-au îngrețoșat de-a dreptul. Eu nu cred că m-aș mai fi ridicat după un astfel de moment. Dar fetele astea s-au agățat de prietenie și de lumina sentimentelor dintre ele. Și povestea asta merită să fie descoperită.
Inima fetelor arde mai intens a apărut la Storia Plus și poate fi cumpărat de aici.
Traducător: Ruxandra Tudor și Alina Marc-Ciulacu
Suport: 392 pagini, paperback
Mulțumesc, m-ai ispitit si pe mine.
Dacă citind recenzia ta, povestea mă lovește, cartea cred că e brutală în trăiri. O voi trece pe lista, cu speranța să am putere pentru ea, cred că e deosebită.
E dureroasa. taie în carne vie. dar e bună dacă esti interesata de aceasta cultura