Ghici care-i mincinosul este al patrulea volum din seria Helen Grace. Credeam că am avut timp să mă obișnuiesc cu răufăcătorii și cu tensiunea până acum, dar autorul reușește să mă surprindă și să mă determine să strâng din pumni de fiecare dată. Tensiune, suspans, cruzime, criminali în serie, polițiști corupți, o inspectoare care ascunde multe secrete, presa – a patra putere din stat, pe scurt, un cocktail. Unul menit să te mențină alert și prizonier în lumea construită de Arlidge. 

Ghici care-i mincinosul – M.J. Arlidge 

Cartea asta mi-a adus aminte de serialul mei preferat: CSI. Mi-a făcut plăcere să îl urmăresc și nu de puține ori mi-am dorit să fac parte din echipa de investigații. Este o viață dură, una în care nu mai este loc de viață privată, dar satisfacția prinderii răufăcătorilor și viețile salvate compensează alte pierderi. Nu știu dacă aș rezista pe termen lung. Nu știu dacă sunt gata să dau zilnic piept cu pericolul și să privesc moartea în ochi, dar știu că sunt suficient de pregătită pentru a citi thrillerele acestea. Am tot timpul o stare de agitație, de tensiune. Anticipez momentul savuros al victoriei și mă implic în anchetă. Vă sună cunoscut?

Ghici care-i mincinosul - M.J. Arlidge
Ghici care-i mincinosul – M.J. Arlidge

Seria dedicată inspectorului de poliție Helen Grace, a devenit foarte ușor una dintre preferatele mele. De mult nu am mai citit o serie care să mă țină constant în starea de cod roșu. Am rămas uimită de toată pânza asta țesută în jurul polițiștilor, vieților lor private. Și dacă mă gândeam vreodată că nu are cum să îmi fie milă de vreun criminal, ei, bine, volumul doi al seriei mi-a cam dat gândurile peste cap. 

Volumul unu, Ghici cine moare primul, despre care v-am vorbit aici, m-a lăsat mută de uimire. Am rămas șocată de sadismul anumitor persoane și eram extrem de curioasă în legătură cu secretele pe care le păzea Helen Grace. O admiram ca profesionist, dar i-am descoperit slăbiciunile de om normal. Trebuia să o cunosc mai bine. 

Volumul doi, Ghici ce-i în cutie, este volumul care m-a dat peste cap. O criminală care dorește să facă dreptate. Ceea ce fusese interpretat ca o răzbunare între clanuri, se dovedește a fi dorința unei femei de a-i pedepsi pe bărbați. Ce îi făcuseră ei și de ce alegea metoda aceasta sângeroasă? Le expedia inimile într-o cutie pe capacul căreia scria un singur cuvânt reprezentativ pentru victima ei. Helen Grace trebuie să prindă criminalul, dar trebuie să înțeleagă ce o împingea către crimă. 

Volumul trei, Casa păpușilor, nu a semănat deloc cu primele două, nu că ar semăna cumva între ele. Ce legătură are un cadavru găsit îngropat pe o plajă cu o răpire recentă? Are, dacă răpitorul este unul și același. Fetele au toate același tipar și toate poartă tatuată pe umăr o mierlă albastră. Cine era răpitorul și care era motivul pentru care acționa? 

Volumul patru, Ghici care-i mincinosul, pe care l-am găsit pe Libmag (chiar aici), mi-a ținut companie până târziu în noapte. Nu am putut să o las din mână, trebuia să știu cine este criminalul, trebuia să aflu dacă Helen Grace reușește să dezlege și această anchetă și dacă vinovații aveau să fie duși în fața legii. 

Dacă până acum am avut parte de criminali în serie, în volumul acesta avem de-a face cu un piroman. Se părea că vrea să curețe Southamptonul din temelii. Era pus intenționat, voia să atragă atenția asupra lui sau era crimă cu premeditare? 

Dacă în viața de polițist are succes, în viața privată, Helen Grace este confuză, singură și are nevoie de altcineva pentru a o ajuta să lupte cu demonii interiori. Metoda ei de izbăvire nu este tocmai ortodoxă și ar putea atrage după ea alungarea din poliție, dar nu știa cum altfel să își scoată durerea din suflet. Trăia cu vina pe conștiință, făcuse rău celor care purtau același sânge în vene și alegerile ei în loc să îi aducă pacea îi instalaseră un iad personal în suflet. 

Era singură, polițista perfectă. Nu avea viață privată, nu dormea nopțile, cerceta întotdeauna fiecare pistă și se arunca orbește în ghearele pericolului. Până și prin faptul că ea conduce o motocicletă Kawasaki și nu o mașină de poliție, mi se pare că sfidează siguranța proprie. Nu permite nimănui să se apropie de ea, exista pericolul ca flăcările în care i se scălda sufletul să facă și alte victime. Nu se mai atașa de nimeni,  pierduse prea mulți oameni dragi. 

Succesul ei atrăgea și oameni care o doreau departe de poliție și de Southampton. Cu unii poate lupta, dar pe Emilia Garanita, jurnalista băgăcioasă, nu o putea înlătura așa ușor. Emilia era capabilă de orice și distrugerea lui Helen Grace devenise scopul ei principal. Îi aflase o parte din secretele murdare și asta însemna o poveste picantă în primele pagini ale ziarului local sau chiar angajarea la un ziar național. Emilia era în stare de orice pentru a se face remarcată. Helen Grace era doar o treaptă în ascensiunea ei. 

Piromanul dădea dovadă de meticulozitate și de cunoaștere. Trei incendii declanșate cam în același interval în trei puncte diferite ale orașului. Alegea întotdeauna locații mari, clădiri unde își aveau sediul diverse firme, dar alegea și o casă. În casă existau întotdeauna locuitori, așa că apar primele victime și primele morți. În a doua și a treia seară incendiile izbucnesc din nou. Zonele erau diferite și aparent, nu există vreo legătură între acele familii. Erau alese la întâmplare sau era crimă cu premeditare? Ce polițe încheia incendiatorul? Pe cine se răzbuna? 

Seria Helen Grace este una pe care nu o citești ușor dacă nu ești fan al genului. Primul volum mi s-a părut cel mai dur dintre toate, al doilea la fel de sadic. Dar tot nu aș renunța la ele. M-a ținut permanent în stare de alertă și am întors pagină după pagină fără să îmi dau seama. Ești prins în acțiune, ajungă să îndrăgești personajele din echipa inspectoarei și pe Helen Grace ajungi să o prețuiești. Mie îmi este milă de ea. Este dură la suprafață, dar atât de vulnerabilă pe dinăuntru. Arată mereu că nu îi pasă, dar dacă nu i-ar păsa de ce ar mai purta toate acele lupte? De ce nu s-a iertat? Este o serie pe care mi-ar plăcea să o vă ecranizată. Abia aștept următorul volum din serie! Nu am putut să vă ofer prea multe detalii. Orice v-aș spune ar fi încă un pas în ancheta și nu aș vrea să stric bucuria lecturii. 

Mulțumesc pentru acest volum! 
Despre carte:

Editura: Trei
Colectia: Fiction Connection. Crime
Anul: 2017
Limba: Romana
Coperta: Brosata (paperback)
Numar volume: 1
Numar pagini: 456
Traducător: Monica Șerban (pe care o felicit din toată inima pentru traducere)

 

10 COMENTARII

  1. Cartea asta mă atrage foarte mult prin titlul ei care mi se pare foarte interesant. Din recenzia ta pare a fi o carte pe gustul meu. Am adăugat-o pe lista mea.

  2. Sună atât de bine recenziile tale încât îmi vine să citesc respectiva carte pe loc.
    Eu am început să citesc prima carte din serie acum, Ghici cine moare primul.
    Mor de curiozitate cine e criminala și care îi este scopul. Ce legătură au victimele între ele și cu ce i-au greșit.
    Cât despre Helen Grace, este si ea un adevărat mister în carne și oase(fictiv vorbind).
    Eu am citit prima dată cartea Casa păpușilor și mi-a plăcut nespus.
    Sper să fac rost și de restul de cărți din serie ca sa îmi fac lecturile pline de suspans.
    Mulțu pentru recenzie!

Lasă un răspuns