Gemenele de la Auschwitz este un roman care ne aduce aminte despre un episod dureros din istoria lumii, dar și de un doctor nemilos: Josef Mengele.
V-am spus de multe ori că nu mă pot sătura de romanele care tratează aceste subiecte sensibile. Și va trebui să vă cer scuze pentru cuvântul „sătura”. Pare nepotrivit atunci când este alăturat acestor evenimente.
Citesc des aceste romane pentru că mi se pare că nu îmi pot forma absolut deloc o imagine cât mai aproape de adevărul dureros al acelor zile. Mi se înfioară sufletul, mă doare fiecare fotografie și mă înduioșează fiecare mărturie. Nici nu pot să îmi imaginez granițele acestui genocid. Citesc pentru că așa simt că aceste evenimente nu vor fi uitate. Dar, adevărul este că, piața de carte este un pic suprasaturată de acest subiect. Citind multe cărți pe acest subiect, pornesc la drum de fiecare dată cu așteptări mult mai mari. Și acest lucru nu este întotdeauna bun.
Affinity Konar este o autoare nouă pentru mine și romanul Gemenele de la Auschwitz este debutul său literar. Nu știu dacă pot spune că am simțit acest lucru. Am simțit o stângăcie pe care am pus-o mai degrabă pe seama faptului că autoarea parcă s-a inspirat din alte cărți pentru a o scrie pe aceasta. Nimic greșit veți spune. Poate. Doar că, din punctul meu de vedere, a tratat superficial acest subiect. S-a folosit de locație și gemene pentru că asta convenea ideii sale. Și este o observație, nu o acuzație. Este simpla mea părere.
Gemenele de la Auschwitz – suferință și alinare
Auschwitz a fost construit pentru a întemnița. Birkenau a fost construit pentru a ne ucide. Doar câțiva kilometri despărțeau cele două infernuri.
Josej Mengele, supranumit și „Îngerul morții”, a fost un medic german care s-a folosit de poziția sa pentru a efectua odioase experimente de evreii deportați. Era atras de „ciudați”, dar mai ales de gemeni. Era fascinat de tot ce ținea de aceștia. Din păcate, în numele științei, Mengele a mutilat și distrus zeci de trupuri. Copii, femei sau pitici. Evrei, romi, români.
Mengele și-a primit reputația de „înger al morții” ca urmare a celor 21 de luni petrecute la Auschwitz, în cursul cărora a desfășurat o activitate ce nu avea nimic în comun cu munca unui medic obișnuit. Scopul principal al lagărului era exterminarea deținuților. Mengele făcea frecvent parte din echipa de medici care făcea „selecția”, adică hotăra la sosirea prizonierilor în lagăr cine să fie reținut pentru muncă și cine să fie trimis direct în camerele de gazare.
Mengele a profitat de ocazia de a-și continua studiile asupra eredității, folosind deținuții drept cobai. Era interesat îndeosebi de gemeni. Începând cu anul 1943, gemenii erau selectați și puși în barăci speciale. A studiat și o boală numită Noma, care îi afecta în special pe copiii de romi din lagăr. Deși Noma e o boală bacteriană ce afectează copiii suferinzi de malnutriție și stres, a încercat să demonstreze că principala cauză era pretinsa lor „inferioritate rasială”.
Experimentele lui Mengele aveau valoare științifică dubioasă. Printre ele se numărau injectarea unor substanțe chimice direct în ochii copiilor în încercarea de a le schimba culoarea, diverse amputări de membre și alte operații brutale și cel puțin o tentativă de a transforma o pereche de gemeni în „siamezi” prin sutura venelor lor. Operația a eșuat, rezultând infectarea gravă a mâinilor copiilor în cauză. Un alt experiment monstruos a fost introducerea deținuților în cazane cu apă fierbinte pentru a vedea până la ce temperatură rezistă omul înainte să moară. Sursa: aici.
Stașa și Perla – două destine împletite
Stașa și Perla, surori gemene care proveneau dintr-o familie bună și cu educație aleasă, ajung în lagărul nazist. Interceptate de oamenii lui Mengele, fetele ajung în Menajeria Îngerului Morții.
Fetele nu știau ce le aștepta aici și procesul de adaptare este crud și inuman. Trăiau alături de ceilalți copii care aveau să fie folosiți în experimentele îngrozitoare ale lui Mengele. Viața în lagăr era un pic mai bună pentru ei. Dacă măcar poți să spui asta. Li se dădea mâncare și li se promitea nemurirea. Păcat că această nemurire se adresa numai anumitor părți. Mengele aduna date pentru a da naștere omului perfect, arianului superior.
Gemenii au o relație specială. Eu am frați gemeni și pot să confirm acest lucru. Își simt unul altuia stările, își transmit emoțiile. La fel fac și micuțele noastre. Perla avea o fire mai deschisă, era frumoasă și sociabilă. Stașa era foarte inteligentă, dar mereu speriată de faptul că și-ar fi putut pierde sora. Aici, în antecamera morții, pierderea părea să le urmărească precum o umbră. Și aveau nevoie una de cealaltă, acum mai mult ca niciodată.
Stașa devine „preferata” lui Mengele și fata speculează fiecare șansa care i se oferă. Făcea asta pentru a o menține pe Perla în siguranță. Era convinsă și că receptivitatea sa asigura un alt statut familiei sale. Voia să creadă că aceștia aveau parte de condiții mai bune. Cum ar fi putut altfel să supraviețuiască bătrânul lor bunic și mama lor slăbită?
Lupta pentru supraviețuire
Așa cum am spus, autoarea pune accent pe legătura specială dintre gemene. Urmărește povestea lor pe perioada întemnițării lor, dar și imediat ce lagărul a fost distrus. Deși am înțeles abordarea acesteia și căutarea continuă, nu prea am fost mulțumită de cea de-a doua parte a poveștii. Da, poate că autoarea a dorit să urmărească refacerea unei națiuni, reinventarea unui om care redevine treptat o persoană normală. Doar că a pierdut din vedere emoția. Eu iubesc romanele care îmi transmit mai mult decât cuvinte puse într-o ordine. Vreau emoție. Vreau să mă simt parte din poveste. Vreau să simt legătura aia specială cu personajele.
Gemenele de la Auschwitz este un roman care abordează un subiect sensibil, dar are nevoie de puțin mai multă atenție la detaliile care îl pot face memorabil. Personajele nu sunt conturate prea bine și povestea are derapaje pe care nu le poți controla. Nu te poți redresa după ele și simți că ajungi în unghiuri moarte.
Am găsit pasaje care au tăiat în carne vie, dar au fost puține șu au cântărit numai un pic în notarea mea finală.
Gemenele de la Auschwitz a apărut la Editura Litera și poate fi cumpărat de aici.
