Fetele care ard și-au găsit liniștea. Vocea lor a fost auzită, sufletele lor și-au găsit calea și adevărul s-a auzit peste hărmălaia alcătuită din secrete și minciuni.
Nici nu trebuia să scriu astăzi despre cartea asta. Alta își aștepta locul pe blogul meu. Dar atât de tare m-a surprins autoarea, atât de mult se observă evoluția și pasiunea sa pentru scris… Îi pot reproșa numai avalanșa de cuvinte vulgare. Construcții obscene, înjurături – nu am neapărat o problemă cu ele, dar mi s-au părut prea multe și unde nu a fost cazul. Iar asta este doar o părere personală, nu trebuie să fie și pentru voi la fel, nu trebuie să judecați povestea sau să evitați cartea.
Fetele care ard – trecutul își cere tributul
Am citit cartea asta cu toate semnalele de alertă în funcțiune. Speram la o poveste încâlcită, la personaje neobișnuite și la adevăruri ascunse bine sub detalii macabre și întâmplări cutremurătoare.
Nu știu dacă voi vă „feriți” de un stil anume de scriere, dar eu trebuie să recunosc că nu mă împac prea bine cu stilul de scriere al francezilor și al englezilor. Dacă la francezi pot digera mai bine poveștile, umorul și stilul englezesc mă scot din pepeni. Cu C.J. Tudor am simțit că este altceva. Are altă direcție, altă forță în scris și altă perspectivă.
Dacă ar fi după mine, aș încadra-o mult mai repede în rândul scriitorilor nordici, cei care pot face să îți înghețe sângele în vene într-o secundă. C.J. Tudor a scris bine Omul de cretă – părerea mea -, dar a scris și mai bine Fetele care ard. A știut să apese butoanele potrivite, să arunce momeli îndelung pregătite, să te ducă pe drumuri ocolitoare și înșelătoare. Și a păstrat surprize pentru fiecare etapă de pe drumul adevărului.
Liniștea din viața unui reverend?
Dacă ați auzi de o așezare micuță, rurală, o capelă veche și un reverend, care ar fi primele cuvinte care v-ar traversa mintea? Liniște, simplitate, bunătate. Cam astea, nu? Da, ar putea fi. Dar dacă iei aceleași elemente și le arunci în călimara neobișnuită a lui C.J. Tudor obții o poveste cu accente macabre, niște destine influențate de violență, moarte și secrete, personaje cu istorii cutremurătoare. Și lista poate continua, te asigur.
„Fanii lui Gillian Flynn, Tana French și Jess Lourey vor sări în sus de bucurie fiindcă au ocazia de a citi noul thriller psihologic al lui C.J. Tudor… Înfricoșător și imposibil de uitat…“BOOKLIST
Am avut momente în care am citit pasajele cărții cu un nod în gât. De scârbă, de teamă, de repulsie. Dar ciudat este că exact aceste stări m-au împins să citesc mai mult, mai departe. Am vrut să știu cum va reuși autoarea să împletească tradițiile locale, niște dispariții petrecute cu peste 30 de ani în urmă și viața unui reverend. V-am spus oare că reverendul e femeie? Nu? Vedeți, numai lucruri neobișnuite.
Cu cinci sute de ani în urmă, opt martiri au fost arși pe rug.
Cu treizeci de ani în urmă, două adolescente au dispărut.
Cu două luni în urmă, un vicar a murit în mod misterios.
Doar nu vă așteptați acum la un prezent liniștit și idilic, nu?
Trecut, prezent și tot ce încape între ele
Forțată de împrejurări, reverendul Jack Brooks ajunge să locuiască în Chapel Croft, o așezare micuță, zguduită de legende, tradiții și răfuieli vechi. Nu fusese deloc alegerea ei, dar trebuia să admită că sosise vremea pentru a se face nevăzută.
Deși spera la liniște și la farmec rural, Jack este aruncată în mijlocul unei situații tensionate. Adevărul se spunea mereu pe jumătate și locuitorii erau extrem de rezervați. În plus, reverendul începe să primească mesaje de amenințare, bunurile îi sunt vandalizate și adevărul despre moartea fostului reverend începe să capete alte proporții și alte orizonturi.
Fiica ei, Flo, începe să aibă viziuni cu fete care ard – o legendă locală amplificată de niște cazuri vechi și nerezolvate. Unde e liniștea la care spera Brooks? Pierdută între secrete și minciuni orchestrate și păstrate cu sfințenie.
Fetele care ard – adrenalină și teroare
Pentru că C.J. Tudor nu se poate concentra doar pe pericolul din Chapel Croft, alege să introducă și alte elemente în scenă. La fel de înfricoșătoare și de periculoase. Spre Jack și Chapel Croft se îndreaptă altcineva. Un cineva însetat de răzbunare, un cineva care dorește să plătească polițe și care seamănă moarte pe unde trece.
Prinsă între fantomele trecutului său și cele ale noului cămin, va putea Jack Brooks să răzbată și să descopere adevărul?
Nu vă spun cu câtă nerăbdare am citit cartea asta! Cât de prinsă am fost în toată încrengătura asta de situații și relații. Voiam să ajung la final, să descopăr legătura dintre cazuri, dintre dispariții și prezent. Dar îmi doream și să mai zăbovesc pe urmele personajelor, să le văd adevărata personalitate, să simt fiorii fiecărei descoperiri.
Fetele care ard – o poveste cu accente macabre
Fetele care ard este o poveste care vă poate tulbura liniștea și arunca plictiseala în aer. Cu adevăruri inserate printre rânduri, cu frânturi desprinse din viața reală, cu episoade de „așa ceva?” și „nu ai cum!”, Fetele care ard te va cuceri, fără doar și poate.
Eu am trăit o tensiune pe care aproape că o puteam atinge, m-am temut, m-am speriat și m-am aruncat orbește în orice acțiune întreprinsă de Jack. Am avut încredere în ea. Și ea a avut secrete păstrate cu atenție. Trecutul ei este la fel de negru precum dalele din capela din Chapel Croft. Dar pe astea le aflați singuri. Merită!
Fetele care ard a apărut la Editura Nemira și poate fi comandată de aici.
Data apariției: 19 apr. 2022
Titlu original: The burning girls
Autor: C.J. Tudor
Traducător: Alexandru Macovescu
Editura: Nemira
Imprint: Armada
Colecția: Armada
Nr. pagini: 384
