Eliberare – Imogen Kealey, recenzie

Eliberare este un roman puternic. Cu o eroină atât de dârză și de vocală, ar fi fost și păcat să nu construiești, cu mâini ferme și sigure, o poveste care să stârnească ecou în sufletul și conștiința cititorilor. Imogen Kealey (pseudonim pentru Darby Kealey și Imogen Robertson) a lucrat cu atenție și dedicare și a reușit să redea vocea unui personaj care a jucat un rol important în istorie.

 „Vezi? continuă pe același ton gingaș. Bărbații își rezolvă problemele cu violență. Germanii au fost violenți cu tine și asta te aduce aici. …

-Norocul tău e, continuă ea, că eu m-am gândit cum rezolvă femeile problemele. Noi o facem cu vorbe – vorbind despre nenorocitele noastre de sentimente. Acum, tu simți frică. Furie, desigur. Și mândrie pentru oamenii tăi, foarte corect, dar sub asta, rușine. Amândoi știm zvârcolirea aia acidă.”

Nancy Wake a fost femeie, eroină, spioană, soldat. Și în toate rolurile a preferat să se dedice total. Nu au existat jumătăți de măsură. Mănuși a purtat doar când a jucat rolul soției perfecte, întreținută cu bani mulți și gata oricând să leșine. Când rolul se termina, Nancy devenea Șoarecele alb, cel mai vânat și mai temut spion. Germanii ar fi dat orice pentru a-i afla adevărata identitate și a o duce în camerele terorii. Ghinionul lor? Se uitau după un bărbat. Șoarele era de fapt o femeie, o femeie care-și purta pantalonii cu mândrie și curaj.

„Cea mai bună deghizare pe care o avem este ceea ce cred alții despre noi.”

Eliberare – un roman despre curaj și patriotism

„Nancy (Grace Augusta) Wake, cunoscută sub numele de cod Helene, s-a născut în 1912 în Wellington, Noua Zeelandă. La 16 ani a fugit de acasă şi s-a angajat ca asistentă medicală folosind banii câştigaţi pentru a călători la New York şi la Londra. Ulterior a lucrat ca jurnalist în Paris.

În 1939 a cunoscut un industriaş francez Henri Edmond Fiocca cu care s-a căsătorit, tânărul cuplu stabilindu-se în Marsilia. Aici îi prinde invazia nazistă a Franţei din 1940.
Imediat dupa căderea Franţei, Nancy a început să acţioneze drept curier pentru mişcarea de rezistenţă pentru ca mai târziu să i se alăture direct acesteia. Talentul ei de a se ascunde i-a adus din partea naziştilor porecla de “Şoarecele alb”, aceasta reuşind să scape din situaţii cât se poate de periculoase.”  [Sursa]

Imogen Kealey și-a ales extrem de bine personajul. Așa cum spun întotdeauna, există atâtea povești care așteaptă să capte glas și formă, există atâtea destine care își așteaptă gramul de recunoaștere. Zilele crunte din perioada războaielor, fronturile, raidurile aeriene sunt doar câteva elemente comune ale acestor povești. Pe marginea lor se pot broda la nesfârșit mărturii cutremurătoare și istorii sfâșietoare.

Deși autorii merg aproape întotdeauna la sigur cu acest subiect, e și mai fascinant când afli că personajele chiar au existat și că viața lor reală a fost folosită drept temelie pentru povestea minunată care începe să se contureze sub ochii tăi. Există atâta putere în astfel de oameni, atâta curaj, atâta nebunie și dedicare. Să te arunci în luptă ca și cum nu ai mai avea nimic de pierdut. Să lupți cu pieptul dezgolit în fața celor mai pregătiți din punct de vedere al dotărilor. Să ai cu tine întotdeauna pastila cu cianură, conștient fiind că poate nu vei mai trăi pentru a-ți duce misiunea la capăt.

Nancy Wake – Eroină. Spioană. Soldat

Am citit multe cărți pe acest subiect și tot nu am fost pregătită pentru un personaj ca Nancy. M-au șocat duritatea ei, limbajul bărbătesc și pieptul scos mereu în fața celor care încercau să o dea la o parte numai pentru că era femeie.

Pentru Aliați, ea a fost o luptătoare neînfricată, o legendă a operațiunilor speciale, o pionieră. Pentru Gestapo, a fost o fantomă, o umbră, cea mai vânată persoană din lume.

Nancy avusese un dram de noroc. Îl întâlnise pe Henri Fiocca, omul capabil să o iubească, să o sprijine și să îi înțeleagă lupta. El se ascundea în spatele afacerilor sale pentru a o ajuta pe Nancy să își ducă misiunile la capăt. Era costisitor să scoți piloți din țară, să cumperi armament și să susții financiar o cauză dreaptă. Toți își doreau să îi vadă pe nemți departe de casele, străzile și familiile lor.

Din nefericire, oamenii erau capabili de orice pentru supraviețuire. Chiar și de a-și pârî conaționalii nemților. Așa ajunge Henri să fie reținut. Pentru Nancy, Șoarecele alb, începea cea mai lungă și mai grea misiune: supraviețuirea ei. Dar cum va putea să stea și să aștepte eliberarea lui Henri? Asta era de neconceput.

Nancy se aruncă orbește în luptă, înfruntă pericol după pericol și își riscă viața în fiecare zi. Știa că soarta nu va fi de partea ei, știa că viața ei de dinainte de capturarea lui Henry nu va mai exista vreodată. Tot ce îi  rămânea era să lupte și să încerce să alunge armata nazistă. Nu era pionul principal, dar acțiunile ei puteau avea un rol decisiv în marele război.

Eliberare – povestea unei femei care luptă pentru libertate

Pregătită și parașutată în Auvergne, Nancy trebuie să câștige respectul conducătorilor din grupurile de Rezistență. Viața aici va fi plină de pericole, de sfidări și de încercări de a-și câștiga poziția binemeritată.

Nancy este un personaj și jumătate. Așa cum am spus, mi-a plăcut de ea, dar nu am putut asimila prea ușor personalitatea ei. A fost mult prea dură. Știu că este greu să supraviețuiești în lumea bărbaților, dar poți să o faci cu delicatețe și curaj. Și cu un strop de ruj pe buze.

Eliberare este o poveste bună, cu un impact puternic. A apărut la Editura Litera, colecția Blue moon, și poate fi cumpărată de aici.