Dragoste eternă – Mirela Oprea, Editura Tritonic ***Recenzie

Cu fiecare carte semnată de un autor român, mă conving cât mai mult că avem autori de valoare și că literaturii noastre contemporane i se conturează un viitor luminos. Eu tot am speranța că în următorii ani, piața de carte se va dezvolta mult mai bine și că vom spori numărul de cititori.

   Descopăr cu mare plăcere că autorii noștri ating cât mai multe genuri literare și că ne oferă portițe de evadare către alte lumi, de la fantasy la SF, de la romance la thriller, la dramă și historical romance.

Cartea Mirelei Oprea, Dragoste eternă, a fost ca un magnet, dragoste la prima vedere. Nici nu știam pe atunci că este un historical romance, genul literar care îmi este aproape de suflet. Apoi am citit o recenzie ispititoare, dar chiar și așa, tot nu mă așteptam să mă captiveze și să mă surprindă. Autoarea are un stil ”curat” de scriere, aerisit și fluent, dar care abundă în acțiune, în succesiune de planuri și de emoții, de sentimente presărate cu o doză mică de dramă. Te ține conectat la poveste și nu te îndeamnă doar să o citești, ci să devii unul din personaje, să trăiești fiecare etapă, fiecare deziluzie și fiecare moment intens.

Nicio clipă nu am încercat să anticipez următoarea mișcare, următoarea acțiune. Să spun sincer, nici nu aș fi reușit, pentru că Mirela mi-a oferit niște mici surprize pe ici, pe colo, la care nici nu m-aș fi gândit. A creionat o vedere de ansamblu asupra celei mai romantice epoci iar eu nu am avut deloc sentimentul că sunt în 2017 și nu pe la 1800, cu duci și valeți.

Adam Richard, duce de Drumville, era un bărbat frumos, bogat și cicatricea de pe chip îi oferea pe lângă o doză de mister și duritate. Se ascundea perfect în spatele măștii sale reci pe care o afișa oriunde mergea. Fusese crescut sub auspiciile titlului nobiliar pe care îl moștenise la naștere. Nu se bucurase de prea multă libertate. Singurele lui clipe, furate, de copilărie normală, i le adusese năbădăioasă lui soră mai mică, Alex, care din primii ani de viață își etalase nonconformismul.

Adam purta pe lângă semnul de pe chip, o cicatrice uriașă în suflet. Fusese la un pas de nuntă cu frumoasa lui logodnică, dar o dată cu pierderea neașteptată a averii sale, se evaporă și sentimentele femeii, care recunoaște sincer că numai titlul lui și greutatea banilor din buzunar o determinaseră să îl suporte.

De atunci, cu cât era el mai hotărât să nu se mai însoare și să nu mai iubească vreodată, cu atât era mai determinată bunica lui, Lady Mildred, să îl vadă însurat. Întotdeauna mi-au plăcut doamnele astea în vârstă care își iau rolul de pețitoare în serios, așa că pe Lady Mildred, am adorat-o de la prima pagină. Mi-am și închipuit-o așa cu zâmbet șăgalnic pe chip.

Sienna era orfană. Bunicul ei o crescuse cu dragoste și îi insuflase valorile esențiale pentru o educație aleasă și un  suflet nobil. Știa că banii nu pot cumpăra tot și că nu pot concura cu gesturi simple izvorâte din bunătate. Cosea cuverturi pentru a se întreține și se dedica muncii sale. Nici bunicul nu îi mai era aproape, dar sfaturile lui continuau să o ghideze și să îi dea putere. Brigitte Chebe, prietena devotată a lui Lady Mildred, îi propune micuței franțuzoaice Sienna, să plece în Anglia și să lucreze îm casa contesei de Drumville. Contesa avea nevoie, în aparență, de cineva care să îi alunge monotonia bătrâneții, iar Sienna, prin naturalețea și frumusețea ei, se părea că este candidata ideală.

Ajunsă în clima umedă și ușor neprietenoasă a Angliei, Sienna se lovește de alt zid. Nu era obișnuită cu atâta ”risipă”, lux și opulență. Deși venise pentru contesă, Sienna ajunge pe domeniile lui Adam pentru a supraveghea proprietatea acestuia cât el era plecat în colonii, dar și pe Alex, care se dovedea tot mai libertină o dată cu trecerea anilor. Nu îl cunoaște însă pe Adam, așa că nu îi rămâne decât să îi facă un portret din tot ce află de la sora lui sau de la angajați.

Sienna, încăpățânată și muncitoare devoatată, reușește să dea un suflu nou conacului și nimănui nu îi este foarte greu să o placă. Nu numai că vizitează orfelinatul din sat, dar donează legume din grădinile pe care chiar ea le îngrijește și este extrem de prietenoasă cu angajații de pe domeniu. Alex devine mult mai temperată, un model feminin era, se pare, tot ce avea nevoie pentru a se dezvolta armonios.

Dar singurul căruia nu îi face o impresie bună este tocmai Adam. Reîntors din colonii, o găsește la miezul nopții încercând de zor să restaureze prețioasele lui tablouri. Atitudinea ei ușor îngâmfată și replicile dure cu care îl sfidează sunt suficiente pentru a simți antipatie față de micuța franțuzoaică cu bucle blonde. El avea experiență cu astfel de doamne, mai ales că încă una îi dădea târcoale. Însă, cu cât petrece mai mult timp acasă, cu atât descoperă o altă Sienna. Era oare posibil ca să fie și femei diferite? Ar putea ea să fie persoana alături de care ar putea încheia o căsătorie de conveniență?

Mai multe nu vă mai spun, dar simt nevoia să precizez că finalul aventurii este departe. Mai aveți multe secrete de descoperit și piedici de depășit. Nu veți simți când veți parcurge povestea, dar vă veți simți încă sub vraja ei când se va termina.

Dinamică, antrenantă, plină de fapte și guvernată de iubire, lectura a fost una extrem de plăcută și de relaxantă. Îi dau dreptate editorului Adriana Bejgu, când afirmă următoarele:

”Bun venit, cititorule, în lumea captivantă a romanului de dragoste, marca Mirela Oprea”

Dacă v-am făcut curioși, cartea o puteți achiziționa de pe site ul Editurii Tritonic, adică de  aici, unde aveți și REDUCERI!!

Mulțumesc Editurii Tritonic pentru exemplarul oferit!